Poetul si prozatorul Ion Lazu a publicat la sfarsitul anului 2013 la Editura Biblioteca Bucurestilor cartea intitulata Odiseea placilor memoriale. E vorba de un jurnal tinut vreme de trei ani (2007-2009), in care autorul relateaza in detaliu experienta punerii unor placi memoriale pe casele in care au locuit scriitori bucuresteni disparuti. In trei ani, gratie efortului lui, au fost puse 160 de placi pentru 209 scriitori. Greul a stat pe umerii lui Ion Lazu, dat fiind numarul mult mai mare, ieri, ca si azi, de scriitori bucuresteni, prin origine sau, mai ales, prin adoptie, si care au locuit uneori la mai multe adrese. In tot cazul, operatia s-a dovedit mai complicata decat ne-am inchipuit.

O adevarata odisee, vorba autorului cartii. In lipsa arhivei, pradata si prapadita imediat dupa Decembrie, informatiile au fost obtinute si verificate cu dificultate. Identificarea n-a fost totul.

O parte din adresele descoperite de Ion Lazu in cartile de telefon din interbelic, aflate, norocul nostru, la Biblioteca Academiei, nu mai corespundeau cu denumirile actuale ale strazilor si, nu o data, casele cu pricina fusesera demolate. Ca sa nu mai spun ca au disparut, cu case cu tot, sau au fost inlaturate cu ocazia renovarilor sase placi memoriale de care Ion Lazu si generatia noastra avusesem cunostinta. O dificultate de un alt ordin i-au creat-o lui Ion Lazu locatarii sau administratorii caselor sau blocurilor unde au locuit scriitori. Aprobarea lor fiind necesara, unii se temeau ca o astfel de placa le-ar pune in primejdie proprietatea, in sensul ca n-ar mai putea-o vinde sau renova. Altii nu auzisera, pur si simplu, de ilustrii colocatari. Au fost, din fericire, destui care s-au declarat onorati. Ii suntem indatorati lui Ion Lazu, care a publicat cartea pe spezele lui, pentru seriozitatea pe care a dovedit-o si speram sa vrea sa continue. In definitiv, macar atata sa facem pentru memoria scriitorilor disparuti: sa nu lasam timpul sa le stearga urmele. - N. Manolescu: Cercul scriitorilor disparuti.