Omul genial
Omul genial
Prelegerile urmatoare trebuie privite numai ca simple schite, nicidecum ca tablouri terminate. Inainte de toate, aveam in vedere sa dezvolt, cat de clar posibil si cu pilde izolate, anumite principii fundamentale si importante, indragite de mine de mai bine de doua decenii. Dezvoltarea ulterioara a acestor principii ramane rezervata unei serii de lucrari care, pe cat va sta in puterile mele, vor urma unele dupa altele. Desi aceste prelegeri sunt, dupa cum am spus, numai schite, ele nu trebuie considerate totusi niste lucrari superficiale, caci ideile ce alcatuiesc ternelia lor sunt izvorate din experiente launtrice, dintr-o munca si o lupta de ani de zile. Le-am examinat necontenit pana sa ajung la convingerea ca intuitia primitiva este in stare sa suporte si o critica obiectiva. (Din Prefata de Hermann Turck)
SUMAR:• Prefata
• Sentimentul artistic si activitatea artistica a omului genial
• Nazuintele filosofice ale omului genial
• Felul practic de-a fi al omului genial
• Apendice: Dumnezeu si lumea
• Cum a conceput Shakespeare firea geniului in Hamlet
• Autoinfatisarea lui Goethe in Faust
• Cum il descrie Byron pe omul supranatural in Manfred
• Genialitatea si libertatea sufleteasca, dupa teoria lui Schopenhauer si a lui Spinoza
• Desteptarea libertatii sufletesti de catre Hristos si Budha
• Dezvoltarea omului superior dupa teoria lui Damin si ipoteza nebuniei a lui Lombroso
• Omul marginit in opozitie cu cel genial si filosofia egosimului: Stimer, Nietzsche, Ibsen
• Nazuintele filosofice ale omului genial
• Felul practic de-a fi al omului genial
• Apendice: Dumnezeu si lumea
• Cum a conceput Shakespeare firea geniului in Hamlet
• Autoinfatisarea lui Goethe in Faust
• Cum il descrie Byron pe omul supranatural in Manfred
• Genialitatea si libertatea sufleteasca, dupa teoria lui Schopenhauer si a lui Spinoza
• Desteptarea libertatii sufletesti de catre Hristos si Budha
• Dezvoltarea omului superior dupa teoria lui Damin si ipoteza nebuniei a lui Lombroso
• Omul marginit in opozitie cu cel genial si filosofia egosimului: Stimer, Nietzsche, Ibsen
18.00Lei
20.00 Lei
Sau 1800 de puncte
Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.
In Stoc
Descrierea produsului
Prelegerile urmatoare trebuie privite numai ca simple schite, nicidecum ca tablouri terminate. Inainte de toate, aveam in vedere sa dezvolt, cat de clar posibil si cu pilde izolate, anumite principii fundamentale si importante, indragite de mine de mai bine de doua decenii. Dezvoltarea ulterioara a acestor principii ramane rezervata unei serii de lucrari care, pe cat va sta in puterile mele, vor urma unele dupa altele. Desi aceste prelegeri sunt, dupa cum am spus, numai schite, ele nu trebuie considerate totusi niste lucrari superficiale, caci ideile ce alcatuiesc ternelia lor sunt izvorate din experiente launtrice, dintr-o munca si o lupta de ani de zile. Le-am examinat necontenit pana sa ajung la convingerea ca intuitia primitiva este in stare sa suporte si o critica obiectiva. (Din Prefata de Hermann Turck)
SUMAR:• Prefata
• Sentimentul artistic si activitatea artistica a omului genial
• Nazuintele filosofice ale omului genial
• Felul practic de-a fi al omului genial
• Apendice: Dumnezeu si lumea
• Cum a conceput Shakespeare firea geniului in Hamlet
• Autoinfatisarea lui Goethe in Faust
• Cum il descrie Byron pe omul supranatural in Manfred
• Genialitatea si libertatea sufleteasca, dupa teoria lui Schopenhauer si a lui Spinoza
• Desteptarea libertatii sufletesti de catre Hristos si Budha
• Dezvoltarea omului superior dupa teoria lui Damin si ipoteza nebuniei a lui Lombroso
• Omul marginit in opozitie cu cel genial si filosofia egosimului: Stimer, Nietzsche, Ibsen
• Nazuintele filosofice ale omului genial
• Felul practic de-a fi al omului genial
• Apendice: Dumnezeu si lumea
• Cum a conceput Shakespeare firea geniului in Hamlet
• Autoinfatisarea lui Goethe in Faust
• Cum il descrie Byron pe omul supranatural in Manfred
• Genialitatea si libertatea sufleteasca, dupa teoria lui Schopenhauer si a lui Spinoza
• Desteptarea libertatii sufletesti de catre Hristos si Budha
• Dezvoltarea omului superior dupa teoria lui Damin si ipoteza nebuniei a lui Lombroso
• Omul marginit in opozitie cu cel genial si filosofia egosimului: Stimer, Nietzsche, Ibsen
Detaliile produsului
