Omul criminal. Criminal nascut: nebunul moral, epilepticul. Criminalul nebun: criminalul de ocazie, criminalul din pasiune. Studiu antropologic si psihiatric
Volumul I. Omul criminal. Criminal nascut: nebunul moral, epilepticul. Criminalul nebun: criminalul de ocazie, criminalul din pasiune. Studiu antropologic si psihiatric (482 pagini)
Volumul II. Omul criminal. Criminal nascut: nebunul moral, epilepticul. Criminalul nebun: criminalul de ocazie, criminalul din pasiune. Studiu antropologic si psihiatric (490 pagini)
Volumul III. Atlas: LXIV de planse. Omul criminal. Criminal nascut: nebunul moral, epilepticul. Criminalul nebun: criminalul de ocazie, criminalul din pasiune. Studiu antropologic si psihiatric (140 pagini)
Din capul locului, se cuvine a spune ca traducerea in limba romana si publicarea lucrarii de referinta a lui Cesare Lombroso,
Omul criminal, reprezinta un Eveniment de cultura juridica demn de salutat si apreciat. Din acest motiv, merita sincere felicitari toti cei care au contribuit la aceasta aparitie editoriala: coordonatorii lucrarii, traducatorii si, nu in ultimul rand, Editura.
Ca vrem sau nu, ca unora le place si altora nu, cu "bune si rele", L'Uomo delinquente face parte din patrimoniul cultural-juridic universal. De fapt, nu cred ca ar fi hazardat sa spunem patrimoniul cultural, pur si simplu, avand in vedere ecourile filozofice, sociologice si ideologice pe care le-a starnit aceasta carte. Din perspectiva stricta a cercetarii stiintifice, daca ar fi sa aplicam "in speta" teoria echivalentei conditiilor (sau, sa-i zicem, a cauzalitatii naturale, pentru a fi mai aproape de doctrina italiana), am fi obligati sa constatam ca lucrarea in discutie a reprezentat o conditie sine qua non pentru aparitia Antropologiei criminale si a viitoarei Criminologii. Altfel spus, in cuvintele pline de modestie folosite de autor: "lucrarea de fata, asemeni unei insecte umile care transporta polenul fecund, nu a facut decat sa aduca la viata un germene (...). A dat nastere unei scoli noi (...)". Aceasta scoala, denumita pozitivista, a reprezentat, in cele din urma, o etapa esentiala in istoria criminologiei, un adevarat nucleu al gandirii criminologice, in jurul caruia s-au dezvoltat ulterior teoriile etiologice moderne.
Rezulta, fie si numai in baza acestor scurte consideratii, cat de important este ca o astfel de lucrare sa "existe" si in limba romana. - Prof. univ. dr. Valerian Cioclei