Am cunoscut iubirea si durerea ca sentimente ingemanate, decantate in Spitalul de suflete. Exista suferinta punitiva, cu amprenta unui ego flamand si  purgativa, care poarta sigiliul iertarii. Cea de-a doua creeaza o punte intre noi si Dumnezeu, amintindu-ne ca suntem fiinte spirituale care traiesc o experienta umana. Fugim uneori, de frica, din calea iubirii, insa ea este visul lucid care ne reconfigureaza traseele interioare, ne elibereaza de minciunile societatii si ne apropie de esenta vietii. Cartea s-a nascut in cenusa luptelor afective, fiind un spatiu al iertarii, al resemnarii sau al regasirii, in care Maria, Ionut si Mihail sunt azilanti. Tot ce avem de pret purtam in suflet si nimic nu se pierde, totul se transforma. Va doresc iubire, iertare si liniste!