Nuvela psihologica, semnificand "o drama a optiunii", a indeciziei, Padureanca, are un subiect aparent simplu, pe care se cladeste o tulburatoare poveste de dragoste. Padureanca incepe prin prezentarea lui Busuioc, om de frunte in satul Curtici, un bogatan care spunea ca intotdeauna cand intri si iesi din casa trebuie sa-ti faci trei cruci si sa zici „Doamne-ajuta!”.

    Fragment din volumul "Padureanca" de Ioan Slavici:

    „Popa Furtuna se facuse om asezat.
    Nu-i vorba, tot mai mergea la vanatoare, tot mai mana caii, tot mai tinea la prepelicarul lui, insa parca nu-i mai pria nimic.
    Mult ar fi dat sa-l poata face viu pe Neacsu.
    El nu era de vina c-a murit, dar tot ar fi fost mai bine sa traiasca, ori, daca-i era data sa moara, sa fi murit la el acasa.
    Cu toate aceste, Simina, fiica mortului, era in casa lui, si de cate ori o vedea, trebuia sa-si aduca aminte de raposatul ei parinte.
    Si orisiunde se ducea, popa Furtuna nu putea sa scape de Neacsu, fiindca Busuioc, cumnatu-sau, era om stiut de toata lumea: si cine oare n-ar fi voit sa stie daca este ori nu adevarat ca Busuioc si-a pus in cap sa-si ieie o padureanca nora in casa?
   Mai ales rudeniile cele multe ale lui Busuioc erau foarte nedumirite.
    Unii erau de parere ca bine face Busuioc, fiindca e om cu stare, n-are nevoie de nevasta cu zestre, si nu este pe lumea aceasta lucru mai bun decat dragostea intre nevasta si barbat. Dar, mai presus de toate, Simina era frumoasa, si nora frumoasa e podoaba casei.
    Altii erau de parere ca Busuioc nici nu voieste in adevar sa-si insoare feciorul, dar n-are-ncotro, fiindca Iorgovan e stapan in casa, el face tot ceea ce voieste. Si nici nu se putea sa fie altfel. Iorgovan, asta, ce era el, daca e vorba? Nici plugar, nici om de carte! Umblase cat umblase la scoala pana cand n-a perdut rostul plugariei, apoi, cand a vazut ca e lucru greu cartea, iar s-a apucat de plugarit, adeca la drept vorbind, a ramas de gura-casca pe acasa.
    Iar altii stiau ca nici Iorgovan nu tine s-o ieie pe Simina de nevasta: cum ar si putea un om ca dansul sa se indrageasca de o padureanca? Ea insa l-a momit cu farmecele ei, il tine de scurt, i-a mai murit apoi si parintele, si Iorgovan, milos cum e, nu mai putea sa scape de dansa.
    Popa Furtuna stia ca toate aceste nu sunt adevarate; el insa dadea din umeri si zicea ca nu stie nimic. Le dedea tuturora dreptate ca sa scape de dansii.
    Un singur lucru stia el: ca daca n-ar fi murit Neacsu, Busuioc nu s-ar fi plecat la vointa feciorului sau si ca niciodata Iorgovan n-ar fi staruit improtiva vointei tatane-sau.
    De aceea, de cand cu moartea lui Neacsu, popa Furtuna se ferea de a vorbi fie cu Busuioc, fie cu Vica, fie cu Iorgovan despre Simina.”