Palatul Viselor
Palatul Viselor
Palatul Viselor, "cea mai teribila si mai nemiloasa caricatura a totalitarismului in descompunere", dupa cum spunea Andre Clavel, a aparut intr-o prima varianta (Slujbasul de la Palatul Viselor) la Tirana, in 1981, si a fost interzis de regimul comunist al lui Enver Hodja. Kadare isi publica versiunea finala in 1990, la Editura Fayard, la scurt timp dupa emigrarea in Franta. Romanul, probabil cea mai curajoasa carte a lui Ismail Kadare, surprinde cosmarul orwellian amplificat intr-o izbucnire violenta a istoriei moderne, impletind intr-o poveste atemporala spaimele mentalitatii primitive cu delirul birocratiei totalitare.
Intr-un timp incert (poate inceputul secolului XX), sultanul imensului, dar subredului Imperiu Otoman ingradeste libertatea supusilor, controlandu-le visele prin intermediul celei mai inspaimantatoare si mai misterioase institutii ale puterii -- Tabir Saray. Aici se angajeaza Mark-Alem, descendentul unei puternice familii cu radacini intr-o Albanie reala si mitica totodata, cel care primeste sarcina kafkiana de a trece prin filtrul interpretarii alegoriile si enigmele onirice ale unei imparatii intregi. Cerc dupa cerc, ca intr-un alt infern dantesc, tanarul ajunge pana in varful ierarhiei puterii de unde supravegheaza cu ura si teama mecanismul orb al politiei inconstientului. Insa, inevitabil, fatalismul balcanic il impinge tot mai aproape de prapastia indoielilor: oare un stapan absolut, chinuit de spaima muta de a nu intra el insusi in hatisul propriei masinarii demonice, nu va sfarsi intr-o buna zi condamnat de un vis anonim la dizgratie si uitare?
De mai multe ori nominalizat la Premiul Nobel si tradus in zeci de limbi, Ismail Kadare este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane. Autorul s-a nascut in 1936 in Albania, a absolvit Filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia ii urmeaza in 1957 un al doilea, Visari. Trecerea la proza o face in 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internationala. In anii urmatori continua sa publice romane si numeroase volume de povestiri, dobandind o reputatie greu de egalat in lumea literara: Cetatea (1970), Tunetele ploii (1970), Cronica in piatra (1971), O capitala in noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976), Iarna marii insingurari (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfarsitul toamnei (1988). In 1990 Kadare primeste azil politic in Franta si pana in 2001 locuieste la Paris. In tot acest timp ii apar romanele Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008), Spiritus (1996), Florile inghetate din martie (2000). In 2001 Kadare se intoarce in Albania, pastrandu-si locuinta de la Paris. Continua sa scrie romane care se bucura de succes atat in Europa, cat si peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005), Accidentul (2008). Ismail Kadare este si autorul unor eseuri, scrieri de memorialistica, precum si al cartii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.
Pe langa numeroase alte premii si distinctii literare, autorul este recompensat in 2005 cu prestigiosul International Man Booker Prize, aflandu-se pe lista nominalizarilor alaturi de Philip Roth, Gunter Grass, Doris Lessing, Ian McEwan, Muriel Spark si Gabriel Garcia Marquez.
PRP: 19.00 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
9.40Lei
9.40Lei
19.00 LeiPrimești 9 puncte
Indisponibil
Descrierea produsului
Palatul Viselor, "cea mai teribila si mai nemiloasa caricatura a totalitarismului in descompunere", dupa cum spunea Andre Clavel, a aparut intr-o prima varianta (Slujbasul de la Palatul Viselor) la Tirana, in 1981, si a fost interzis de regimul comunist al lui Enver Hodja. Kadare isi publica versiunea finala in 1990, la Editura Fayard, la scurt timp dupa emigrarea in Franta. Romanul, probabil cea mai curajoasa carte a lui Ismail Kadare, surprinde cosmarul orwellian amplificat intr-o izbucnire violenta a istoriei moderne, impletind intr-o poveste atemporala spaimele mentalitatii primitive cu delirul birocratiei totalitare.
Intr-un timp incert (poate inceputul secolului XX), sultanul imensului, dar subredului Imperiu Otoman ingradeste libertatea supusilor, controlandu-le visele prin intermediul celei mai inspaimantatoare si mai misterioase institutii ale puterii -- Tabir Saray. Aici se angajeaza Mark-Alem, descendentul unei puternice familii cu radacini intr-o Albanie reala si mitica totodata, cel care primeste sarcina kafkiana de a trece prin filtrul interpretarii alegoriile si enigmele onirice ale unei imparatii intregi. Cerc dupa cerc, ca intr-un alt infern dantesc, tanarul ajunge pana in varful ierarhiei puterii de unde supravegheaza cu ura si teama mecanismul orb al politiei inconstientului. Insa, inevitabil, fatalismul balcanic il impinge tot mai aproape de prapastia indoielilor: oare un stapan absolut, chinuit de spaima muta de a nu intra el insusi in hatisul propriei masinarii demonice, nu va sfarsi intr-o buna zi condamnat de un vis anonim la dizgratie si uitare?
De mai multe ori nominalizat la Premiul Nobel si tradus in zeci de limbi, Ismail Kadare este una dintre cele mai puternice voci ale literaturii europene contemporane. Autorul s-a nascut in 1936 in Albania, a absolvit Filologia la Tirana si si-a continuat studiile la Institutul de Literatura Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspiratii juvenile, caruia ii urmeaza in 1957 un al doilea, Visari. Trecerea la proza o face in 1963 cu romanul Generalul armatei moarte, care-i aduce notorietatea internationala. In anii urmatori continua sa publice romane si numeroase volume de povestiri, dobandind o reputatie greu de egalat in lumea literara: Cetatea (1970), Tunetele ploii (1970), Cronica in piatra (1971), O capitala in noiembrie (1974), Amurgul zeilor stepei (1976), Iarna marii insingurari (1977), Aprilie spulberat (1978), Podul cu trei arcade (1978), Palatul Viselor (1981; Humanitas Fiction, 2007), roman interzis de regimul lui Enver Hodja, Concert la sfarsitul toamnei (1988). In 1990 Kadare primeste azil politic in Franta si pana in 2001 locuieste la Paris. In tot acest timp ii apar romanele Piramida (1991), Umbra (1994; Humanitas Fiction, 2008), Spiritus (1996), Florile inghetate din martie (2000). In 2001 Kadare se intoarce in Albania, pastrandu-si locuinta de la Paris. Continua sa scrie romane care se bucura de succes atat in Europa, cat si peste Ocean: Fiica lui Agamemnon (2003), Succesorul (2003), Vremea nebuniei (2005), Accidentul (2008). Ismail Kadare este si autorul unor eseuri, scrieri de memorialistica, precum si al cartii-document Moartea care ne-a unit (1998), despre evenimentele tragice din fosta Iugoslavie.
Pe langa numeroase alte premii si distinctii literare, autorul este recompensat in 2005 cu prestigiosul International Man Booker Prize, aflandu-se pe lista nominalizarilor alaturi de Philip Roth, Gunter Grass, Doris Lessing, Ian McEwan, Muriel Spark si Gabriel Garcia Marquez.
Detaliile produsului
