Silviu Buzan scrie simplu, fara inflorituri sau tentative de a face arta oratorica. O frazare taiata exact, un paletar coloristic redus la esential si o permanenta recurgere la discursul indirect liber. Abia inspre final exista cateva pasaje in care apetenta prozatorului pentru falsul dialog (de fapt un monolog pozitional) de idei pare sa conduca pentru cateva pagini romanul intr‑o alta directie. Din fericire, Silviu Buzan revine repede la naratiune si evita capcana metaforei supraexplicitare. Romanul, asa direct, frust, are un impact mult mai puternic decat orice discutie teoretica.

Palmetto 361 este un roman al cotidianului imediat. Cred ca tocmai aceasta sondare destul de ampla a fenomenului migratiei il va transforma intr‑o lectura in acelasi timp placuta, utila, dar mai ales provocatoare, lansand cititorului dificila alegere: acolo sau aici. Silviu Buzan a raspuns momentan, dar romanul ramane deschis oricaror alte pozitii. - Victor Cublesan

* * *
Silviu Buzan s‑a nascut la Cluj‑Napoca, in 1973. A absolvit in 1992 liceul „George Cosbuc” in cadrul liniei de predare in limba germana. In acelasi an s-a inscris la Facultatea de Litere, sectia germana‑romana, pe care a absolvit‑o in 1996, an in care a inceput si Facultatea de Filosofie. Pe aceasta din urma a dus‑o doar pana in anul trei, cand, in 1999, a plecat in SUA, unde a stat urmatorii cinci ani de zile. In vara lui 2004 s‑a reintors in Romania, reluand Facultatea de Filosofie, pe care a terminat‑o in 2006.
In luna mai 2010 s‑a casatorit, iar la finalul anului 2011 a publicat, la editura Grinta, cartea de debut, Scara lui Iacob. In anul 2013 a mai publicat la aceeasi editura inca doua carti: Pentagon (premiata in 2013 la Concursul National de Proza „Liviu Rebreanu”) si Salon sase.