Paradisurile fiscale. Implicatii economico-juridice
Paradisurile fiscale. Implicatii economico-juridice
Lucrarea de fata se constituie intr-un demers util si interesant de cercetare a pozitionarii si impactului paradisurilor fiscale in contextul relatiilor economico-financiare internationale.
Abordarea acesteia armonizeaza cercetarea stiintifica cu utilitatea demersului practic in folosirea paradisurilor fiscale in strategia de dezvoltare a economiei mondiale. Pe fondul general al problematicii, autorii au realizat studii de caz, in acest context lucrarea apare ca un studiu documentat, bogat in idei, concret. Cercetarile realizate pot contribui la crearea unor elemente metodologice noi pentru continuarea investigatiilor stiintifice ulterioare din domeniu.
Lucrarea de fata analizeaza intr-un mod concret facilitatile paradisurilor fiscale si regimurile fiscale care ofera tratamente preferentiale pentru persoane fizice si juridice nerezidente care conduc cota efectiva de impozitare aplicata pe venit/profit din activitati mobile sub nivelurile de taxare din alte tari.
Actualitatea cercetarii este confirmata de faptul ca amploarea fenomenului offshore si dezvoltarea acestuia in economia mondiala actuala necesita o cercetare juridico-economica la diferite niveluri, mondial, national (macro si microeconomic), iar motivatia principala a cercetarii consta in faptul ca, jurisdictiile offshore, in contextul economiei contemporane, reprezinta o componenta a sistemului economic mondial si a economiilor nationale, acceptata tacit de institutiile abilitate in domeniu.
Fragment din volum:
„Paradisurile fiscale gazduiesc operatiuni ale institutiilor financiare care nu apar in buget, cum ar fi produse financiare complexe care nu contribuie la innoirea sectorului financiar si care provoaca instabilitate financiara. Exista numeroase dovezi ca, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, numeroase investitii straine directe au ca provenienta paradisurile fiscale.
Astfel, Uniunea Europeana a condamnat in anumite ocazii existenta unor asemenea regimuri prin vocea diverselor sale autoritati institutionale. Cu toate acestea, comunitatea europeana nu a fost capabila sa promoveze un cadru normativ si administrativ supranational, care sa contribuie la reducerea limitelor impunitatii.
Activitatea UE s-a concentrat pe eliminarea a circa 100 de regimuri fiscale daunatoare aflate sub jurisdictia statelor membre in care controlul financiar este redus sau pe teritoriul tarilor terte. In acest sens, in 2009 si 2010 Comisia Europeana a adoptat doua comunicari privind buna guvernanta fiscala si un cod de conduita.
In prezent sunt in vigoare trei directive privind profiturile recuperate de pe urma evaziunii fiscale, cooperarea administrativa si impozitarea economiilor (in curs de revizuire). De asemenea, clauzele de conformitate cu bunele practici sau cu buna guvernanta fiscala sunt foarte raspandite in acordurile comerciale, de asociere si de cooperare incheiate de UE cu tari terte.
Cu toate acestea, progresele sunt foarte limitate, deoarece competentele in materie de investigatie si sanctiuni apartin statelor membre.
Conform societatilor bancare, legea americana la care s-a facut referire a demonstrat ca adoptarea unilaterala a unor astfel de masuri poate da nastere unor probleme pentru entitatile financiare, din cauza incompatibilitatii dintre impuse de FATCA in ceea ce priveste comunicarea, poprirea asiguratorie si inchiderea conturilor, pe de o parte, si legislatia UE si/sau cea nationala a tarii de resedinta a entitatii financiare, pe de alta parte.”
Descrierea produsului
Lucrarea de fata se constituie intr-un demers util si interesant de cercetare a pozitionarii si impactului paradisurilor fiscale in contextul relatiilor economico-financiare internationale.
Abordarea acesteia armonizeaza cercetarea stiintifica cu utilitatea demersului practic in folosirea paradisurilor fiscale in strategia de dezvoltare a economiei mondiale. Pe fondul general al problematicii, autorii au realizat studii de caz, in acest context lucrarea apare ca un studiu documentat, bogat in idei, concret. Cercetarile realizate pot contribui la crearea unor elemente metodologice noi pentru continuarea investigatiilor stiintifice ulterioare din domeniu.
Lucrarea de fata analizeaza intr-un mod concret facilitatile paradisurilor fiscale si regimurile fiscale care ofera tratamente preferentiale pentru persoane fizice si juridice nerezidente care conduc cota efectiva de impozitare aplicata pe venit/profit din activitati mobile sub nivelurile de taxare din alte tari.
Actualitatea cercetarii este confirmata de faptul ca amploarea fenomenului offshore si dezvoltarea acestuia in economia mondiala actuala necesita o cercetare juridico-economica la diferite niveluri, mondial, national (macro si microeconomic), iar motivatia principala a cercetarii consta in faptul ca, jurisdictiile offshore, in contextul economiei contemporane, reprezinta o componenta a sistemului economic mondial si a economiilor nationale, acceptata tacit de institutiile abilitate in domeniu.
Fragment din volum:
„Paradisurile fiscale gazduiesc operatiuni ale institutiilor financiare care nu apar in buget, cum ar fi produse financiare complexe care nu contribuie la innoirea sectorului financiar si care provoaca instabilitate financiara. Exista numeroase dovezi ca, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, numeroase investitii straine directe au ca provenienta paradisurile fiscale.
Astfel, Uniunea Europeana a condamnat in anumite ocazii existenta unor asemenea regimuri prin vocea diverselor sale autoritati institutionale. Cu toate acestea, comunitatea europeana nu a fost capabila sa promoveze un cadru normativ si administrativ supranational, care sa contribuie la reducerea limitelor impunitatii.
Activitatea UE s-a concentrat pe eliminarea a circa 100 de regimuri fiscale daunatoare aflate sub jurisdictia statelor membre in care controlul financiar este redus sau pe teritoriul tarilor terte. In acest sens, in 2009 si 2010 Comisia Europeana a adoptat doua comunicari privind buna guvernanta fiscala si un cod de conduita.
In prezent sunt in vigoare trei directive privind profiturile recuperate de pe urma evaziunii fiscale, cooperarea administrativa si impozitarea economiilor (in curs de revizuire). De asemenea, clauzele de conformitate cu bunele practici sau cu buna guvernanta fiscala sunt foarte raspandite in acordurile comerciale, de asociere si de cooperare incheiate de UE cu tari terte.
Cu toate acestea, progresele sunt foarte limitate, deoarece competentele in materie de investigatie si sanctiuni apartin statelor membre.
Conform societatilor bancare, legea americana la care s-a facut referire a demonstrat ca adoptarea unilaterala a unor astfel de masuri poate da nastere unor probleme pentru entitatile financiare, din cauza incompatibilitatii dintre impuse de FATCA in ceea ce priveste comunicarea, poprirea asiguratorie si inchiderea conturilor, pe de o parte, si legislatia UE si/sau cea nationala a tarii de resedinta a entitatii financiare, pe de alta parte.”
Detaliile produsului
