La inceput, viata in Pavilionul Florii de Piersic parea a fi un vis. Inconjurata de flori exotice, bambusi, fantani racoroase si gradini colorate, Xiang Xiang se simtea mai bine ca oricand. A fost initiata in muzica, pictura, literatura, caligrafie si, spre marea ei surpriza, in arta de a satisface barbati. Caci doar ulterior a descoperit destinatia sumbra a acestui frumos Pavilion al placerilor, care era de fapt un bordel de lux. Nici macar atunci cand va deveni favorita celor mai puternici barbati, Xiang Xiang – supranumita Pretioasa Orhidee – nu va renunta la visul ei de a fugi departe de Pavilion, de a-si reintalni mama, de a-si razbuna tatal si de a afla dragostea adevarata.

O femeie de 98 de ani, traind la ora actuala in San Francisco, isi povesteste tineretea petrecuta in China anilor ’20, perioada de glorie in care a impartasit faima de cea mai rafinata curtezana.
Tatal ei fusese acuzat pe nedrept de crima, apoi executat, iar mama ei nevoita sa se retraga intr-o manastire budista. Ramasa singura la 13 ani, Xiang Xiang a fost atrasa intr-un bordel, Pavilionul Florii de Piersic, capatand nume de scena Bao Lan sau Pretioasa Orhidee. Gratie frumusetii iesite din comun si a talentului la pictura, avand inclinatii poetice si muzicale vadite si, mai ales, dovedindu-se a fi maestra in arta amorului, Bao Lan devine o prostituata extrem de ravnita.
Ceea ce avea sa se numeasca ulterior «cultura gheiselor» a supravietuit in China timp de 2500 de ani, ajungand la apogeu in ultimii 400 de ani. In timp ce in Japonia aceasta traditie a continuat, in China a disparut dupa invazia japoneza de la inceputul secolului al XX-lea.
«... Cei mai multi oameni au auzit doar despre gheisele japoneze, mai ales prin intermediul cartii lui Arthur Golden, Memoriile unei gheise. Tocmai de aceea, eu m-am hotarat sa scriu despre fenomenul gheiselor chineze, astfel incat oamenii din Occident sa poata afla mai multe lucruri despre forma originara a acestui mod de viata fascinant, desi atat de trist.»
Mingmei Yip

Pavilionul placerilor este o fresca a vremurilor in care artistele-prostituate (ming ji, curtezane cu veleitati artistice, predecesoarele gheiselor) erau cele mai cultivate, elegante si talentate femei, posedand acele inclinatii inspre poezie, muzica sau pictura care, in cultura occidentala, au caracterizat aproape exclusiv clasa artistilor.

Nascuta dintr-un tata care era profesionist al jocurilor de noroc si o mama artista, Mingmei Yip stia cat demult si-ar fi dorit parintii ca ea sa devina un om invatat. De aceea a studiat artele chineze si muzica, si-a obtinut doctoratul la Sorbona si a devenit scriitoare, dupa ce a practicat jurnalismul, in perioada de 8 ani in care mama ei a fost prizoniera in Vietnam.
Mingmei Yip a scris sapte carti, cinci in chineza si doua in engleza. A lucrat pentru diferite publicatii si a animat programe radio in Hong Kong, Taiwan, China si SUA. In prezent traieste in New York City.