Bestseller New York Times, nominalizata la National Book Award si numita de Amazon.com printre cele mai bune carti ale anului 2016, Pax e o carte puternica despre pretul razboiului, asa cum este el trait de doi prieteni despartiti fara voia lor: un baiat si un vulpoi.
Cartea Pax este la fel ca Pax, puiul de vulpe: pe jumatate neimblanzita si intru totul minunata. - The New York Times Book Review
De o onestitate dogoritoare si dureros de frumoasa, Pax este, simplu spus, o capodopera. - Katherine Applegate, autoarea cartii Ivan cel Fara de Seaman
Ilustratii alb-negru de Jon Klassen.
Traducere din engleza de Tatiana Dragomir.
Fragment din cartea "Pax" de Sara Pennypacker
Pax era flamand si ii era frig, dar de trezit il trezise senzatia ca trebuie sa se adaposteasca undeva. Clipi din ochi si se dadu inapoi. La inceput i se paruse ca simte in spate atingerea familiara a zabrelelor custii lui, dar isi dadu seama ca zabrelele acestea se rupeau foarte usor. Se intoarse si vazu ca statea rezemat cu spatele de tulpinile uscate de ceara-albinei, in care se indesase cu cateva ceasuri inainte.
Latra dupa Peter, dar indata isi aminti: baiatul plecase.
Pax nu era obisnuit sa fie singur. Fusese unul dintre cei patru pui fojgaitori pe care mama lui ii nascuse de-odata. Tatal lor disparuse inainte ca puii sa apuce sa-l recunoasca dupa miros, iar la scurta vreme dupa aceea, intr-o dimineata, nu mai venise acasa nici mama lui. Fratii si sora lui murisera unul dupa altul, lasandu-l singur-singurel in vizuina rece, pana ce baiatul, Peter, il scosese de acolo.
Dupa aceea, ori de cate ori baiatul pleca de acasa, Pax isi masura agitat cusca pana la intoarcerea lui Peter. Iar noaptea intotdeauna plangea sa-l lase si pe el in casa, ca sa-i poata asculta baiatului sau respiratia.
Pax il iubea pe baiat, dar ce simtea el era mai mult decat iubire. Si anume, se simtea responsabil pentru Peter, trebuia sa-l protejeze. Si suferea cand nu-si putea indeplini rolul.
Pax isi scutura apa de pe spinare, cum plouase peste noapte, si se indrepta spre drum, fara macar sa-si mai intinda muschii intepeniti de somn. Amusina, cautand mirosul baiatului.
Dar nu-l gasi. Vantul care batuse toata noaptea stersese orice urma de miros de pe pamant. Dar printre sutele de mirosuri iscate de briza diminetii gasi ceva ce ii amintea de baiatul lui: mirosul de ghinda. Peter aduna adeseori pumni intregi de ghinde si i le presara lui Pax pe spinare, dupa care incepea sa rada, vazandu-l pe vulpoi cum le scutura de pe el si apoi le sparge ca sa ajunga la miez. Mirosul acesta familiar i se paru lui Pax ca o promisiune. O lua la fuga intr-acolo."