Pe cuvânt de polițist

Va salut, dragi curiosi!

 

Inainte de toate, dati-mi voie sa ma prezint. Eu sunt Tataia.

Bine, asta e doar o porecla, iar o porecla iti este atribuita de cei care iti sunt colegi de scoala, de munca, prieteni de prostii, de Viata, si asta de-a lungul timpului.

 

Stiu ca se obisnuieste ca introducerea in tainele unei scrieri sa fie consemnata de un critic in domeniu, de un cunoscator al literelor, dar cine ma cunoaste mai bine decat eu insumi? Si, pana la urma, cine sunt eu?

 

Eu am fost si voi fi mereu un politist.

 

Dragii mei, nu va promit ca aceasta cartulie va va schimba perspectiva asupra Vietii, a Creatiei, a Divinitatii ori a Genezei Universului, dar va asigur ca povestioarele ce urmeaza sunt cat se poate de reale, sunt crampeie din viata unui politist, si vesele, si triste, traite de mine si de colegii mei si asternute ici-colea, in cele ce urmeaza, plus cateva patanii din viata mea de zi cu zi, reale si-acelea.

 

Sunt realitati din amintirile si din trairile mele, asa cum mi-au venit in memorie. Asadar, va voi purta in zigzag prin meseria ce-am iubit-o, prin viata mea si chiar prin imaginatia mea, pe alocuri.

 

Citire placuta!