Profilurile grafologice de personalitate pe care le prezentam in acest volum, sunt rezultatul unei stiinte care, cum aminteam si intr-o lucrare anterioara , nu este indeajuns cunoscuta, motiv pentru care in paginile ce urmeaza facem o scurta introducere, aratand ce este grafologia, valoarea si limitele acesteia, paralelism intre grafoscopie (ramura a Criminalisticii) si grafologie, aplicatiile grafologiei s.a. Volumul de fata vine in intampinarea celor interesati de grafologie, dar si a celor doritori de a se informa si cu alte date mai putin cunoscute pana in prezent care privesc personalitatile studiate, iar pentru a introduce cititorii in atmosfera specifica acestei stiinte, am reprodus si un mic indrumar de termeni grafologici dupa valorosul psiholog-grafolog spaniol Augusto Vels (1917-2000). Sigur ca intre primii care pot culege date importante despre personalitatile studiate se afla cei care activeaza in lumea psihologiei, psihiatriei, psihanalizei, sociologiei, caracterologici, dreptului, criminologiei, criminalisticii, istoriei, muzicii, literaturii, medicinei, constructiilor, orientarii si selectionarii profesionale, compatibilitatii cuplului, dar si din alte domenii, volumul de fata fiind un bun prilej de completare a datelor cunoscute si de ce nu, si de confruntare. Munca de consultant grafolog cere nu numai calitati de fin psiholog, dar si un talent de descriere care sa inlature monotonia. Este foarte important sa se inteleaga ca nu devii grafolog (consultant) mai repede decat, de exemplu, arhitect sau medic. Cunoasterea oamenilor implica mult studiu, observatie, experienta, si poate de aceea grafologia nu isi permite sa afirme ca vede totul in scris, ci in jurul cifrei de 80% dintr-o scara de 100 si aceasta pentru ca scrisul nu este in mod necesar reflexul intregii personalitati. Nu toti subiectii exteriorizeaza totul in gesturile lor. Ceea ce este proiectat de un individ in scrisul sau reflecta in general trasaturile caracteriale corespunzatoare. Prin aceasta chiar putem sa le cunoastem si sa spunem ca ele exista, dar nu putem sa epuizam subiectul, sau cum a spus Dostoievski: „Nimeni nu stie exact cum suntem, decat poate numai Dumnezeu”.