In noaptea in care moare tusi, vrajitoarele zdrentaroase se ivesc ca sa o ia pe mama lui Mup. Palide, reci si neinduplecate, sunt in stare de orice ca s-o convinga sa se intoarca cu ele la Catunul Vrajitoarelor. Dupa ce descopera ca vrajitoarele i-au rapit tatal, Mup este nevoita sa paraseasca impreuna cu mama ei lumea obisnuita pentru a-l salva. Insa acolo, de cealalta parte a granitei, mama devine stranie: indarjita, puternica si distanta. Chiar daca vor reusi sa-l salveze pe tatal ei, Mup presimte ca nimic nu va mai fi ca inainte.
Chipul vrajitoarei era un oval palid si lucitor, iar ochii ei negri erau lipsiti de expresie. A aplecat capul, contempland mica creatura dinaintea ei, si pentru Mup intreaga lume a incetinit si a incremenit intre doua batai de inima. Pentru un moment care a parut ca dureaza o eternitate, privirea vrajitoarei a umplut noaptea, apasand-o pe Mup din ce in ce mai mult, pana cand s-a simtit mica si neajutorata si neinsemnata. Apoi vrajitoarea a disparut.
Cu ajutorul acestei calatorii fantastice, Celine Kiernan a construit o poveste deopotriva familiara si fermecator de surprinzatoare. Asemenea unei negrese din care musti si descoperi miezul plin de ciocolata, povestea lui Mup are toate elementele unei povesti traditionale, cu personaje fantastice. Tema recurenta a „personajului ales”, intriga presarata cu magie si tensiuni familiale, elementele inefabile irlandeze cu care este construita aceasta lume de poveste si caracterizarile personajelor ofera cititorilor o intorsatura de situatie bogata si neasteptata. Ce grozav ca vorbim despre o trilogie – cititorii sigur vor dori sa citeasca mai mult.