Poezii. Editie adnotata

Selectie, cronologie si note de Catalin Cioaba

 

Eminescu nu a avut timp sa-si adune creatia intr-un volum „de autor", tot astfel cum nu a avut, de fapt, nici timp sa o incheie, lasandu-ne mostenire un santier de proportii uriase – pe cat de fascinant, pe atat de coplesitor. Aceasta noua editie restituie o parte insemnata a operei poetice, readucand-o, totodata, la datele ei primordiale: ordonate potrivit anilor cand au fost scrise si insotite de note ample care evoca elemente biografice sau detalii de atelier, poeziile eminesciene castiga in puritate. Le putem citi cu adevarat „asa cum le-a scris Eminescu", iar nu cum le-au reordonat numerosii sai editori, de-a lungul timpului. Ceea ce antologia de fata desluseste, in epura cronologiei sale interne, este viteza de evolutie a unui poet care, desi incepe a scrie sub auspiciile pasoptismului, duce, cu geniul sau, lirica romaneasca la apogeul romantismului, pentru a o ancora apoi in zorii modernitatii, ce vor lumina lumea literara romaneasca abia in secolul posteritatii eminesciene. - Ioana BOT

 

De dragul catorva prejudecati entuziaste, mai nimeni nu-l citeste cu adevarat pe Eminescu – iar cat se citeste, se citeste superficial si marginit la cateva poezii rau consacrate de scoala. Eminescu tinde tot mai mult sa devina «Eminescu», ceva pus deoparte in lada de zestre a natiei si de care esti mandru ca se afla acolo, ferit de orice intamplari. Este insa vremea sa se intample ceva cu ce ne-a ramas de la el: o largire si o adancire a cunoasterii si a intelegerii noastre. - Petru CRETIA