Doi barbati in varsta, Witold Gombrowicz si Fryderyk, fac o vizita la conacul lui Hipolits, unde devin martorii, dar in buna masura si autorii degradarii "formelor", a autoritatilor si a relatiilor interumane. Cei doi incep, asadar, sa reconstruiasca realitatea, iar punctul de pornire il constituie slujba bisericeasca, in timpul careia zaresc doi tineri de 16 ani (Henia si Karol). Ei par a fi facuti unul pentru altul, asa ca isi propun sa-i apropie, in pofida faptului ca intre ei nu exista nici o atractie sentimentala. In aceasta truda regizorala este implicat si un conducator legendar al conspiratiei poloneze (Siemian). In cele din urma, tensiunea presarata cu cadavre "se risipeste in nimic", incheind o constructie voit artificiala, in care se putea intrezari un atentat la adresa idealurilor politice ale polonezilor.