Povesti de groaza si mistere cuprinde o colectie de 12 povestiri captivante, printre care: Monstrul din pestera Blue John, Pisica braziliana, O noua catacomba, Omul cu multe ceasuri. Ca un adevarat maestru al suspansului, autorul abordeaza subiecte precum existenta unor creaturi in inaltul cerului, tehnici de tortura in secolul al XVII-lea, o pisica braziliana insetata de sange sau trenul care dispare intre statii

Scriitorul britanic Arthur Conan Doyle (1859–1930) este creatorul celebrului detectiv Sherlock Holmes, personajul principal in 56 de povestiri si patru romane ale lui Doyle. A debutat in literatura la varsta de 28 de ani si s-a impus foarte repede drept unul dintre cei mai de succes scriitori ai epocii.
Este autorul a numeroase romane politiste, povestiri stiintifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste si poezie. Printre cele mai importante opere ale sale se numara: Un studiu in rosu (1887), Semnul celor patru (1890), Aventurile lui Sherlock Holmes (1892), Cainele din Baskerville (1902), O lume disparuta (1912), Valea terorii (1914).
Cartile pline de mister ale scriitorului au beneficiat in ultimii ani de numeroase ecranizari de succes.

Fragment:

" Stone era o carte deschisa. Barbatul sfida precautia si discretia in felul lui lipsit de tact si impetuos. Scandalul a devenit cunoscut tuturor. O societate academica daduse de inteles ca numele lui fusese taiat de pe lista de vice-presedinti. Doi dintre prietenii lui il implorasera sa se gandeasca la reputatia lui profesionala. Stone i-a blestemat pe toti si a aruncat patruzeci de guinee pe o bratara pentru lady Sannox. Chirurgul era acasa la ea in fiecare seara, iar dupa-amiezile, doamna putea fi zarita in trasura lui. Niciunul dintre ei nu incerca in vreun fel sa-si ascunda legatura; dar in cele din urma un mic incident a intrerupt relatia.
    Se intamplase intr-o noapte mohorata de iarna, foarte friguroasa si vijelioasa, cand vantul suiera pe cosuri si se izbea de ochiurile de geam. Rafale mici de ploaie cadeau pe sticla la fiecare suflare a furtunii, aco-perind o clipa clipocitul monoton al picaturilor de apa de pe jgheaburi. Douglas Stone tocmai terminase cina si sedea langa foc, in birou, alaturi de un pahar de vin de Porto, asezat pe masa din malachit, inalta pana la cotul lui. Cand a ridicac paharul la buze, a tinut cupa in dreptul lampii si a privit cu un ochi de expert solzisorii mici ai pojghitei ce plutea pe fundul lichidului rubiniu si vartos. intetindu-se, focul arunca licariri con-vulsive pe chipul lui plesuv si curat, cu ochii cenusii larg deschisi, buzele groase si totusi ferme, maxilarul patratos ce aducea a figura romana prin forta si animalismul pe care le inspira. Stone zambea din cand in cand in timp ce se facea comod in fotoliul lui luxos. Avea tot dreptul sa se simta multumit, caci in ciuda sfaturilor a sase dintre colegii lui, facuse in acea zi o operatie care nu mai fusese incercata decat de doua ori iar rezultatul a fost unul de exceptie. Niciun alt medic din Londra nu si-ar fi permis sa indrazneasca si nu poseda talentul de a executa o asemenea fapta eroica. Dar ii promisese lui lady Sannox ca avea sa o vada in acea seara si ceasul era deja opt si jumatate. Tocmai isi intinsese mana spre clopotel, sa cheme trasura, cand a auzit bubuitul greoi al ciocanelului de la usa. O clipa mai tarziu a rasunat zgomot de pasi pe hol si o usa inchizandu-se scurt. "