Povesti filosofice cretane si alte poezii din insule

Spiritul asociativ, capacitatea speculativa fina, vocatia literara, se implinesc in Pharmakon, o remarcabila carte de poeme, personalizata, intr-un peisaj literar ce favorizeaza livresul, intertextualitatea, metatextualitatea, „textualismul” etc, printr-o tensiune a rostirii ce nu ocoleste exprimarea nuda a emotiei. Sub semnul unui als ob ce implica spatiul imaginatiei, cartea de poezii a lui Liviu Antonesei completeaza eseurile aceluiasi macar prin contraponderea posibila indusa de ideea de „inocenta” (asociata poeticului) in contrapondere cu „pierderea” ei, despre care glosa eseistul si criticul, De fapt, lumea sa poetica se compune „auroral” fara sa iasa din relatia livresca si obiectuala. Densitatea referintelor nu anuleaza autenticitatea lirica a perceptiei nici chiar in poemele discursive…- Marian Papahagi

La haine de la poesie, ura fata de poezie, va ramane o constanta a scrisului sau. Precizez: ura fata de poezia rigida, izolata in narcisism autoreferential. Poezia care isi cloneaza formula, autopastisandu-se la nesfarsit. Poezia raspunsurilor orgolioase si definitive. Aceasta „ura” va alimenta, in schimb, o poezie mobila, mereu in cautarea consistentei sale (nu intimplator un volum se cheama Cautarea cautarii), interogativa, agitata de dubii. Ca sa reiau analogia, muschetarul tanar s-a preschimbat intr-un cavaler al Mesei Rotunde. Parsifal in cautarea Graalului. - Ovidiu Nimigean