Lucrarea de fata trateaza tema uzucapiunii dintr-un unghi usor diferit de cele din care este abordata in general. S-a urmarit prezentarea dreptului substantial din perspectiva procesuala, plecand de la premisa ca invocarea uzucapiunii presupune intotdeauna o procedura judiciara; astfel, sunt punctate aspectele referitoare la modalitatile de invocare a uzucapiunii, cererea de chemare in judecata, competenta de solutionare, probele in procesul de uzucapiune etc.

Editia a 2-a, revizuita, integreaza si trateaza prevederile noului Cod de procedura civila, precum si modificarile care au intervenit in legislatia relevanta in perioada 2011-2013. Sunt analizate uzucapiunea lunga si cea prescurtata, precum si uzucapiunea tabulara si cea extratabulara. Printre aspectele abordate se numara teme controversate in doctrina si in practica judiciara, cum ar fi calitatea procesuala pasiva sau efectele uzucapiunii, respectiv opozabilitatea hotararii judecatoresti de constatare a dobandirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii, dar si probleme relativ noi, utile practicienilor, cum ar fi corelarea regulilor de carte funciara cu materia uzucapiunii si aplicarea reglementarilor in spatiu si in timp. Este prezentata procedura speciala privitoare la inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii, reglementata de art. 1049-1052 NCPC, ce dezvolta, modernizeaza si modifica unele particularitati ale fostei proceduri din cuprinsul art. 130 al Decretului-lege nr. 115/1938.

Studiul se doreste succint, dar in acelasi timp si cuprinzator, ingloband doctrina si practica judiciara si se adreseaza in special, dar nu numai, practicienilor dreptului civil.