Judecata in prima instanta – cu precadere verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata, dar si incidentele care pot aparea pe parcursul judecatii –, genereaza, in contextul normativ impus de noul Cod de procedura civila, unele solutii sau opinii diferite la nivelul instantelor de judecata, dar si in plan doctrinar. In acest sens, lucrarea „Procesul civil. Judecata in prima instanta” isi propune analiza legislatiei in materie atat din punct de vedere teoretic, cat mai ales practic, in contextul in care, in noua reglementare, judecata in prima instanta a fost reconfigurata in scopul solutionarii procesului intr-un termen optim si previzibil, astfel cum impune art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului.

Dintre institutiile specifice judecatii in prima instanta, un interes aparte suscita verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata, care a impartit lumea juridica in doua: o parte care considera benefica introducerea acestei regularizari, respectiv o parte care apreciaza ca noua procedura incalca liberul acces la justitie al simplului justitiabil, care putin probabil va trece de aceasta etapa fara a apela la serviciile unei persoane calificate in domeniu. In acest sens, argumentele pro si contra acestei proceduri vor fi analizate si dezbatute pornind de la ideea ca, in realitate, regularizarea este o componenta a derularii procesului civil intr-un termen optim si previzibil, spre deosebire de vechea reglementare, in care „regularizarea cererii” se derula pe parcursul a doua-trei termene de judecata.

Judecata in prima instanta este reconfigurata si prin introducerea unor institutii noi, cum ar fi estimarea duratei procesului, verificarea din oficiu de catre instanta a competentei generale, materiale, teritoriale in solutionarea cauzei, reglementarea expresa a competentei functionale, introducerea mijloacelor materiale de proba, a unor sanctiuni specifice in cazul invocarii direct intr-o cale de atac a unei exceptii absolute cunoscute de parte inca din prima instanta etc. sau prin eliminarea altor institutii – prima zi de infatisare, care a fost inlocuita cu primul termen de judecata.

Madalina Dinu este lector universitar doctor la Facultatea de Drept a Universitatii „Titu Maiorescu” din Bucuresti, la disciplina Drept procesual civil, si avocat in Baroul Ilfov.
Fragment din carte:

"Capitolul al II-lea. Cererea de chemare in judecata. Intampinarea. Cererea reconventionala

Sectiunea 1. Cererea de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata reprezinta actul de procedura prin care reclamantul sesizeaza instanta de judecata, moment de la care dreptul pretins de reclamant devine unul litigios. Cererea de chemare in judecata constituie una dintre formele concrete de manifestare a actiunii civile, respectiv cea prin care reclamantul deduce instantei spre solutionare o pretentie. Avand in vedere aceste aspecte, cererea de chemare in judecata nu trebuie confundata cu actiunea civila, aceasta din urma reprezentand ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru a asigura apararea partilor in proces, intre cele doua existand o relatie de la gen (actiunea civila) la specie (cererea de chemare in judecata).
Necesitatea formularii cererii de chemare in judecata este data de faptul ca nicio persoana, chiar vatamata intr-un drept al sau, nu isi poate face singura dreptate, unicul organ abilitat de lege in acest sens fiind instanta de judecata. In acest sens, inclusiv art. 126 alin. (1) din Constitutie prevede in mod expres faptul ca „justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege". Investirea instantei de judecata prin cererea de chemare in judecata constituie si o aplicabilitate a principiului disponibilitatii, instanta neputandu-se sesiza din oficiu decat in cazurile si conditiile prevazute de lege. "