Lucrarea de fata isi propune sa investigheze comportamentele externe ale statului roman in cateva momente-cheie ale secolului XX: celebrarea a 10 ani de la Marea Unire, Al Doilea Razboi Mondial, primii ani ai Razboiului Rece. Aceste momente, cu incarcatura lor deosebita, fortau guvernele de la Bucuresti sa adopte obiective speciale de politica externa, dar si strategii curajoase de propaganda, care nu s-ar fi derulat in timpuri de acalmie politica. Studiul relatiilor externe ale Romaniei are o indelungata traditie si de acest subiect au fost preocupati atat istoricii, cat si politicienii vremurilor, incepand cu formarea statului modern roman. Politica externa a fost intotdeauna un element de prestigiu simbolic pentru guvernele de la Bucuresti si echivala, adeseori, cu racordarea la Europa sau cu obtinerea unei securitati politice si militare sporite. Folosirea propagandei in sprijinul obiectivelor de politica externa a fost constanta pe tot parcursul secolului XX, cand idealurile natiunii, asa cum erau ele formulate de elita politica existenta la un moment dat, trebuiau sa isi gaseasca simpatizanti si protectori in marile cancelarii ale Europei. Lucrarea contine mai multe sectiuni unite prin firul rosu al temei generale. In doua dintre ele este analizat aportul profesi­nistilor din afara politicii – istorici si artisti – la relatiile exterioare ale Romaniei. Celelalte doua sectiuni urmaresc, in oglinda, fragmente de politica romaneasca catre Vest si Est, dupa 1945, demonstrand comportamentul atipic al unui stat care isi lasa politica ghidata de ideologie.


Din Cuprins:
◊ Diplomatii Romaniei comuniste si presa americana
◊ Infiltrarea si folosirea comunitatilor romanesti din America
◊ Racordarea Romaniei comuniste la URSS in 1955. Aspecte culturale si nonpolitice
◊ Mijloacele de propaganda in perioada interbelica
◊ Stiinta istoriei ca arma de propaganda. Carti si autori
◊ Caricatura politica romaneasca. Graficieni, teme, simboluri, mesaj