Psihologia credulitatii ne explica modul in care hotaram in cine sa avem incredere si ce ar trebui sa credem - si argumenteaza ca suntem destul de buni la a lua asemenea decizii. In aceasta carte care ne lanseaza numeroase provocari, Hugo Mercier demonstreaza cum aproape toate incercarile de persuasiune a maselor - facute de lideri religiosi, de politicieni sau de oameni din publicitate - sunt menite esecului lamentabil. Folosind cercetari recente din stiintele politice si din alte domenii, mergand de la istorie la antropologie, Mercier demonstreaza ca povestea naivitatii larg raspandite, in care un public credul este usor de indus in eroare de demagogi si de sarlatani, este pur si simplu gresita.

 

De ce este persuasiunea maselor atat de dificila? Mercier foloseste ultimele descoperiri ale psihologiei experimentale pentru a demonstra cum fiecare dintre noi este dotat cu mecanisme cognitive sofisticate de vigilenta deschisa. Folosindu-se de o varietate de indicii, aceste mecanisme ne permit sa fim vigilenti cand vine vorba despre convingeri daunatoare, in timp ce suntem destul de deschisi cat sa ne schimbam opinia cand ne sunt prezentate dovezile potrivite. Chiar si esecurile - cand acceptam confesiunile false, raspandim zvonuri sau ne lasam convinsi de leacuri miraculoase - sunt mai bine explicate ca defecte ale unor mecanisme cognitive de altfel perfect functionale decat ca simptome ale unei naivitati generale.

 

Psihologia credulitatii ne arata cum filtram fluxul de informatie care ne inconjoara, argumenteaza ca o facem bine si ne explica cum am putea sa o facem si mai bine.