De la bun inceput facem precizarea ca actualul tratat si suport de curs are ca scop familiarizarea studentilor sau aspirantilor in practica psihologiei si a psihoterapiei cu cateva notiuni introductive privind bazele conceptuale, metodologice si aplicative ale domeniului psihoterapiilor. Scopul acestei lucrari este familiarizarea cititorului cu continutul activitatii de psihoterapie si de consiliere, precum si cu reperele obligatorii ale formarii psihoterapeutului si consilierului ca persoana si ca profesionist.

Ni s-a parut important sa facem o serie de delimitari conceptuale privind tipurile de psihoterapie, competentele necesare si aplicatiile ei directe, precum si asupra diferentelor si interferentelor dintre consiliere si psihoterapie – doua discipline strans conectate teoretico-metodologic. De aceea referirile conceptuale si aplicative din aceasta lucrare acopera ambele domenii, aflate intr-o relatie profesionala de subsumare si formare progresiva. Desi orice psihoterapeut include competentele unui consilier psihologic, nu toti consilierii sunt automat si terapeuti, dar daca demersul lor formativ, cunostintele in domeniul clinic, interesul vocational si aptitudinile ii conduc intr-acolo, desigur vor putea fi si terapeuti, in conditiile unei practici adecvate si specializarii pe anumite domenii de asistare. Mult mai importanta insa consideram ca este informarea asupra abilitatilor comunicationale, emotionale si comportamentale pentru munca de acest tip, care tin de dezvoltarea si analiza personala, de formarea propriu-zisa pentru practicarea cu succes si competenta a acestei profesii, indiferent de orientarea teoretica si metodologica la care adera terapeutul (psihodinamica, experientiala, comportamental-cognitiva, holistica sau integrativa). Cunostintele in domeniu sunt transformate in elemente utile numai in masura in care sunt transformate in capacitati si competente personale de contact si de dialog terapeutic autentic, mediate de o „prezenta terapeutica” disponibila, echilibrata, matura, responsabila si creativa.

Pentru deschiderea orizontului informarii in domeniu ne-am straduit sa valorificam o parte a preocuparilor noastre in principalele domenii aplicative ale consilierii si psihoterapiei adultului, copilului, cuplului, familiei si grupurilor. Am gasit de cuviinta sa readucem in atentia cititorului specificul interventiei si procesului psihoterapeutic in domenii aplicative de mare actualitate, cum ar fi psihotraumatologia, confruntarea cu problematica mortii si a bolilor cu prognostic rezervat, toxicodependenta, asistarea comportamentului suicidar si abuziv, a tulburarilor emotionale si comportamentale ale copilului si familiei, precum si a perturbarilor interactionale ale cuplului si familiei. Psihoterapia, mai mult decat oricand, se extinde astazi din domeniul clinic in comunitate, interferand cu dezvoltarea personala, cu consilierea preventiva si cu cea centrata pe problema existentiala. Centrul de greutate al interventiilor aplicative psihologice pe linia sanatatii pare sa se comute din ce in ce mai consistent de la asistenta intramuros la cea extramuros, asigurand continuumul firesc al integrarii persoanelor in familie, in comunitate, in fluxul modificarilor imprevizibile ale vietii cotidiene si ale mediului, el insusi adanc si pe termen nedefinit perturbat. Noi probleme de mediu, noi probleme sociale, noi provocari la adaptare, dezvoltare si supravietuire… Aceste modificari circumscriu aria tematica si obiectivele actuale ale psihoterapiilor si consilierii psihologice.

Metodele si tehnicile psihoterapeutice, chiar daca isi pastreaza o anumita specificitate la nivelul conceptelor si teoriilor care le infuzeaza, tind la integrativitate si unificare, adaptandu-se marilor provocari ale fiintei umane, in fiecare perioada de evolutie, in contextul transformarilor socio-economice, ideologice, valorice, culturale, spirituale si de mediu. Granitele intre interventiile preventive, curative si de reinsertie sociala, in contextul schimbator al evenimentelor cotidiene, sunt si ele, in mod natural, din ce in ce mai fluide. Raportul si echilibrul fragil dintre sanatate si boala creeaza un continuum al devenirii, o experienta dinamica plina de sens, care ne provoaca la cunoastere, evolutie si transformare. Aceasta face ca psihoterapiile, consilierea psihologica si dezvoltarea personala sa-si articuleze armonios, consonant obiectivele si actiunile, nu doar intre ele, ci mai ales cu cele ale domeniilor medicale, pe de o parte, si cu cele ale politicilor sociale si educationale, pe de alta.

Din perspectiva acestor convingeri am construit si rescris aceasta carte, sintetizand si selectand acele cunostinte teoretice si aplicative care sa confere sens intelegerii sarcinilor, specificului si rostului domeniului psihoterapiei in societatea contemporana, pentru cei care aleg si pot sa se dedice specializarii profesionale in acest tip de oferta de ajutor. Conceptele, teoriile, autorii si precizarile metodologice sintetice incluse in carte sunt doar puncte de plecareintr-un studiu mai aprofundat, pentru cei interesati direct de acest domeniu. Nu am dorit sa saracim problematica vasta a psihoterapiilor prin schematizari excesive, ci doar sa ancoram cititorul intr-o atitudine de explorare, reflexie si aprofundare ulterioara, oferindu-i sansa de a-si alege pe cont propriu sursele teoretice fundamentale, care au configurat si reconfigureaza continuu istoria vie a psihoterapiilor.

Un alt obiectiv este cunoasterea si respectarea catorva repere ale cadrului etic si deontologic al desfasurarii muncii de consilier si psihoterapeut. Continutul cartii a valorificat unele dintre lucrarile mele anterioare, precum si unele dintre contributiile colaboratorilor mei apropiati in cadrul unor volume pe care le-am coordonat sau pe care le-am scris in coautorat. Le multumesc pentru munca lor minutioasa, de-a lungul multor ani de formare, in care, „crescand impreuna”, am avut onoarea si bucuria de a-i fi insotit, ghidat, contaminat, stimulat sau confirmat in progresele si efortul devenirii lor ca profesionisti dedicati unui scop comun. Acest scop este promovarea, practicarea si transformarea psihoterapiei intr-o oferta realista si creativa, centrata pe receptivitatea si nevoile celor in dificultate sau ale celor care tind la un nivel mai extins de constiinta, de intelegere si autosprijin, de dezvoltare umana in general.