Fresca a vietii coloniale din Africa Ecuatoriala, "Radacinile cerului" este considerat primul roman ecologic. Protagonistul ei, Morel, un anarhist indragostit de natura si de speta umana, apara cu arma in mana elefantii din jungla, elefanti care, in viziunea lui, intruchipeaza un simbol. Multa vreme, pentru omul alb, elefantul nu insemna decat fildes, iar pentru omul negru doar carne, considerand ca ideea "frumusetii elefantului", a nobletii lui nu putea fi decat ideea unui om satul. Acesta este contextul in care Morel visa la o rezervatie istorica unde sa fie interzis vanatul, unde vechile valori spirituale ale umanitatii si toate vechile idei despre drepturile omului ar putea fi conservate pentru frumusetea lor. Vis pentru care lupta pana la capat. Romanul Radacinile cerului a castigat in 1956 prestigiosul premiu Goncourt.