Rani calatoare

De (autor): Florin Burtan

Rani calatoare - Florin Burtan
Rasfoieste

Rani calatoare

De (autor): Florin Burtan

Proze de poet. Scrise cu un condei muiat in cerneala realitatii de ieri si de azi, dar si in curcubeul magiei si al fantasticului. Proze care impresioneaza prin lirismul ascuns intre cuvinte, prin muzicalitatea imprimata textelor, prin trecerea, abia sesizabila, de la concret la fictiune, si invers.
 
Povestirile lui Florin Burtan – de dragoste mistuitoare, de viata si de moarte – sunt de o frumusete rara, te iau martor si te calatoresc prin concretul palpabil, prin visele/de dincolo/ale celor ce se odihnesc pe Dealul Lacrimilor. Te determina sa-ti potolesti setea mintii si a sufletului, band roua si mangaind rani, din naratiuni precum/: Moartea fantanii, Caderea din cantec, Fuga din copilarie,
 
Privighetoarea, Frumoasa telefonista, Prin poarta inchisa trece doar vantul, Vorbe de viata, Satul de tarana, plecand, singur sau impreuna cu naratorul, La capatul lumii.
 
Volumul Rani calatoare da masura admirabilei inzestrari scriitoricesti a unui poet de remarcabila sensibilitate, sedus de farmecul prozei scurte. Nicoleta Milea
 
"Zile de toamna, blajine si calme.
Verdele ierbii si al copacilor s-a imputinat, sub arsita verii ce trecu.
La acea ora a amiezii, ulitele sunt pustii.
Rar, cate o umbra, isi palpaie pasii prin tarana somnoroasa.
N-ai pe cine saluta. N-ai de la cine aprinde o tigara.
 
In sirul de salcami dinspre alde Zvacanu, guruie gugustiucii si graurii. Peste-o clipa, se vor napusti peste viile si gradinile oamenilor. Degeaba Marnica bate intr-o tabla, le husuie, sufla intr-un fluier, pasarile, nesatule si obraznice, nu se lasa alungate.
 
Renunta. I-au amortit mainile, i s-a uscat gura.
 
Se aseza pe canapeaua de la poarta, pigulind cu ochii linistea apasatoare din jur, cu gandul la vremurile de odinioara.
 
Vremuri tragice, dureroase.
 
Odata semnata nenorocita cerere de intrare la colectiv, oamenii au simtit ca le fuge pamantul de sub picioare. Nu orice pamant, nu un pamant oarecare, fara chip, fara nume, ci pamantul lor. Cel de demult si din totdeauna. Pentru ca, mai intai a fost el, pamantul graului si al painii. Pamantul ierbii si al padurilor. Pamantul aburit de roua, scaldat de soarele soarelui, mangaiat de luna si de freamatul stelelor. Pamantul de pe Dealul Lacrimilor, in care se odihnesc si se vor odihni toti." (Satul de tarana)
Citeste mai mult

26.00Lei

Sau 2600 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

Proze de poet. Scrise cu un condei muiat in cerneala realitatii de ieri si de azi, dar si in curcubeul magiei si al fantasticului. Proze care impresioneaza prin lirismul ascuns intre cuvinte, prin muzicalitatea imprimata textelor, prin trecerea, abia sesizabila, de la concret la fictiune, si invers.
 
Povestirile lui Florin Burtan – de dragoste mistuitoare, de viata si de moarte – sunt de o frumusete rara, te iau martor si te calatoresc prin concretul palpabil, prin visele/de dincolo/ale celor ce se odihnesc pe Dealul Lacrimilor. Te determina sa-ti potolesti setea mintii si a sufletului, band roua si mangaind rani, din naratiuni precum/: Moartea fantanii, Caderea din cantec, Fuga din copilarie,
 
Privighetoarea, Frumoasa telefonista, Prin poarta inchisa trece doar vantul, Vorbe de viata, Satul de tarana, plecand, singur sau impreuna cu naratorul, La capatul lumii.
 
Volumul Rani calatoare da masura admirabilei inzestrari scriitoricesti a unui poet de remarcabila sensibilitate, sedus de farmecul prozei scurte. Nicoleta Milea
 
"Zile de toamna, blajine si calme.
Verdele ierbii si al copacilor s-a imputinat, sub arsita verii ce trecu.
La acea ora a amiezii, ulitele sunt pustii.
Rar, cate o umbra, isi palpaie pasii prin tarana somnoroasa.
N-ai pe cine saluta. N-ai de la cine aprinde o tigara.
 
In sirul de salcami dinspre alde Zvacanu, guruie gugustiucii si graurii. Peste-o clipa, se vor napusti peste viile si gradinile oamenilor. Degeaba Marnica bate intr-o tabla, le husuie, sufla intr-un fluier, pasarile, nesatule si obraznice, nu se lasa alungate.
 
Renunta. I-au amortit mainile, i s-a uscat gura.
 
Se aseza pe canapeaua de la poarta, pigulind cu ochii linistea apasatoare din jur, cu gandul la vremurile de odinioara.
 
Vremuri tragice, dureroase.
 
Odata semnata nenorocita cerere de intrare la colectiv, oamenii au simtit ca le fuge pamantul de sub picioare. Nu orice pamant, nu un pamant oarecare, fara chip, fara nume, ci pamantul lor. Cel de demult si din totdeauna. Pentru ca, mai intai a fost el, pamantul graului si al painii. Pamantul ierbii si al padurilor. Pamantul aburit de roua, scaldat de soarele soarelui, mangaiat de luna si de freamatul stelelor. Pamantul de pe Dealul Lacrimilor, in care se odihnesc si se vor odihni toti." (Satul de tarana)
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te si primesti un cupon de 10% pe care să-l folosesti la urmatoarea ta comanda! In plus, vei afla rapid care sunt promotiile zilei, noutatile si recomandarile noastre.

Ma abonez image one
Ma abonez image one