Cine si l-ar fi inchipuit pe fermecatorul si elegantul istoric, filozof al istoriei si memorialist Neagu Djuvara un polemist infocat? E drept, samanta exista in neam, un stramos al sau, Petre Gradisteanu, i-a dat de furca intr-un duel publicistic taman marelui Titu Maiorescu. Pe langa asa ereditate, Neagu Djuvara are si dispozitia combativa a unui polemist indracit, si cauza care trebuie aparata cu indarjire. Totul a pornit de la Thocomerius–Negru Voda, carte care a scandalizat, prin indrazneala de a supune discutiei publice, si nu de cabinet, o teza istorica altfel benigna, aceea ca, la romani, aidoma tuturor celorlalte natiuni din Europa, Tara Romaneasca a fost intemeiata de un barbar, in cazul nostru un cuman. Criticii, atinsi probabil intr-un nerv de o sensibilitate de-a dreptul maladiva, s-au napustit, in reviste academice, dar si in publicatii de mai mare circulatie, sa-l desfiinteze. Neagu Djuvara, tot fermecator si elegant, le raspunde si le da sansa de a fi partasii unei polemici care poate va deveni celebra in cultura romana.