In cele 1 421 de zile cat a participat la razboi, armata romana a strabatut circa 2 000 km de la Iasi la Stalingrad si la Groznii, alti 2 000 km inapoi si 1 600 km de la Constanta la vest de Brno, obtinand victorii dar si infrangeri (unele catastrofale). Victoriile s-au datorat luptei si jertfei militarilor romani, dar si sprijinului primit din partea aliatilor (german, respectiv sovietic dupa 23 august 1944), care au impus si conceptia strategica de desfasurare a operatiilor militare. Infrangerile au fost determinate de taria inamicului, precum si de insuficienta dotare a unitatilor si marilor unitati, de instructia necorespunzatoare a trupelor romane. Atat in Campania din Est, cat si in cea din Vest, luptele au fost grele, in atac si in aparare, de multe ori la baioneta, ostasii manifestand curaj, darzenie si spirit de sacrificiu, dar si momente de panica. Moralul le-a fost determinat de victoriile inregistrate pe front, de implinirea unora dintre idealurile pentru care intrasera in lupta, dar si de infrangerile suferite, de conditiile grele de trai in linia intai, de oboseala permanenta, de lipsa articolelor de prima necesitate, de conditiile de trai ale familiilor, inclusiv de situatia social-politica din tara. Comportarea fata de populatia civila a fost, in general, corecta, ceea ce nu inseamna ca nu au fost inregistrate si abuzuri. Alesandru Dutu, istoric militar, specialist in istoria celui de-al Doilea Razboi Mondial si a perioadei postbelice, a elaborat si coordonat monografii, volume de documente, albume, antologii de texte, studii, articole, comunicari stiintifice etc., in care a abordat aspecte inedite referitoare la participarea Romaniei la cel de-al Doilea Razboi Mondial, regimul de armistitiu, situatia postbelica a armatei romane, pozitia Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia etc.