Fascinanta si, in acelasi timp, tumultoasa ramura a dreptului civil – dreptul familiei ne conduce spre noi orizonturi, iar trecerea timpului nu face decat sa ne scoata in evidenta evolutia fulminanta a anumitor institutii care, in vremuri linistite, poate, erau lasate sub cupola nepasarii sau a lipsei intrebarilor.

Frumusetea acestei ramuri a dreptului rezida in aceea ca exista posibilitatea unei analize neingradite a normelor juridice din diferite unghiuri, insa, cu toate acestea, figura centrala o reprezinta interesul superior al copilului.

 

De multe ori, raspunsul pe care il cautam atunci cand navigam prin labirintul legislativ aflat intr-o continua metamorfozare ne este oferit chiar de legiuitor, insa, avand in vedere modul intortocheat de care a dat dovada atunci cand a ambalat dispozitiile legale sub cupola Codului civil, este nevoie de studii care, prin abnegatia autorilor, sa ne risipeasca incertitudinile.

 

Numarul 2/2020 al Revistei de Dreptul Familiei aduce in atentia Domniilor Voastre studii in care autorii, prin temeinice eforturi creative, reusesc sa reuneasca teoria cu practica in materia dreptului familiei, transpunand astfel intreg volumul intr-un lucrare cu un caracter preponderent aplicativ.

Chiar daca unele explicatii sau opinii exprimate nu vor fi unanim acceptate, cu siguranta acestea vor suscita discutii si dezbateri interesante intr-un domeniu aflat in progres continuu.

 

Prezentul volum debuteaza cu editorialul „Singuratatea colectiva”, semnat de Domnul Cornel Udrea, scriitor si ziarist, in care ne este prezentata familia afectata de problemele si transformarile actuale ale societatii.

 

Articolul care deschide sectiunea „Studii” a acestui numar este semnat de Domnul avocat Vlad Ionut Domocos si reprezinta o continuare a celui aparut in paginile nr. 1/2020 al Revistei de Dreptul Familiei. Autorul, dupa introducerea desenata in Partea I a studiului, ne decripteaza in articolul „Consideratii privind institutia tutelei (II). Consiliul de familie – de la maretie la decadere” tainele institutiei consiliului de familiei, evidentiind atat evolutia acesteia, cat si inadvertentele aplicarii dispozitiilor legale prin raportare la realitatea faptica.

 

Chiar daca, uneori, legiuitorul pare a fi rigid, in ceea ce priveste procedura notariala a divortului da dovada de intelegere, lasand sotilor posibilitatea impacarii prin mentionarea, in mod expres, a unui termen de reflectie. Acest termen instituit de legiuitor este analizat in studiul „Regimul juridic al termenului de reflectie din cadrul procedurii divortului pe cale notariala”, ce poarta semnatura Domnului notar drd. Alexandru-Victor Doros si care analizeaza, intr-o maniera personala, regimul juridic al termenului de reflectie, prezentand, totodata, numeroase argumente care sa evidentieze caracterul flexibil al acestuia.

 

Nici problematica dreptului copilului de a pastra legaturi personale cu parintii sai din perspectiva Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu ramane in afara atentiei. Doamna judecator Ioana-Anamaria Filote-Iovu, in articolul „Dreptul copilului de a avea legaturi personale cu parintii sau cu alte persoane, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a celei nationale”, analizeaza modul de interpretare si aplicare de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului si de catre instantele judecatoresti din Romania a normelor ce reglementeaza dreptul copilului de a avea legaturi personale cu parintii sau cu alte persoane cu care a dezvoltat relatii de familie, subordonat principiului interesului superior al copilului.

 

Intr-o maniera plina de originalitate si eleganta academica, Doamna prof. univ. dr. Emese Florian ne transpune, prin intermediul articolului „Despre fidelitate, ca indatorire conjugala”, pe taramul fidelitatii, schitand trasaturile acesteia, caracterul si sanctiunile care pot fi intreprinse atunci cand aceasta obligatie conjugala este incalcata. Tinand cont de faptul ca, atunci cand intre minor si ocrotitorul sau legal exista conflicte de interese, in practica judecatoreasca se pot ivi ipoteze in care este imperioasa desemnarea unui nou reprezentant legal pentru minor in situatia infractiunilor de violenta in familie, prin studiul interdisciplinar „Probleme privind reprezentarea minorului victima a infractiunii de violenta in familie”, Doamna judecator Gabriela-Aura Fodor scoate in evidenta jurisprudenta, analizand modul in care minorul, victima a infractiunilor de violenta in familie, este reprezentat, precum si procedura de numire a curatorului special.

 

Domnul avocat Dorel Herinean, prin studiul „Tangentele dintre dreptul penal si procedura divortului. O privire teoretica”, prezinta intr-o maniera teoretica, cum insusi autorul mentioneaza in titlu, conexiunea dreptului penal cu dreptul familiei din perspectiva institutiei divortului, evidentiind influenta procedurii divortului asupra aplicabilitatii anumitor institutii de drept penal si aducand in atentia cititorilor legatura existenta intre faptele ce constituie infractiuni si motivele de divort. 

 

Prin studiul „Descargo de responsabilidad del patrimonio en el pacto antenupcial”, Profesorul brazilian Rolf Madaleno arata ca legislatia braziliana este prolifica in furnizarea si reglementarea mecanismelor contractuale in scopul transferului de proprietate intre soti si/sau parteneri si de asemenea este bogata in instrumente juridice concepute tocmai pentru a „planifica” succesiunea patrimoniului, insa subliniaza ca acordurile maritale trebuie sa aiba in vedere, respectand principiul libertatii contractuale, posibilele intrebari privitoare la aspectele economice ale casatoriei sau ale uniunii de fapt, permitand, totodata, ca efectele sa aiba loc atat in timpul mariajului, cat si cu ocazia divortului.

 

In aceste vremuri in care domneste incertitudinea, Domnul Bogdan Dumitru Moloman, in studiul „Pot fi virusate si puse in carantina relatiile de familie? Despre obligatii si drepturi familiale in vremuri pandemice”, prezinta problematica implicatiilor pandemiei generate de SARS-CoV-2 asupra raporturilor de familie, autorul supunand atentiei modul in care restrictiile impuse de catre legiuitor interfereaza cu aceste raporturi si abordarea care s-ar impune din partea autoritatilor, in general, si a instantelor judecatoresti, in special.

 

In stilu-i deja consacrat, Domnul judecator dr. Ioan Ilies Neamt ne prezinta, intr-o analiza originala, exhaustiva si foarte bine argumentata, problematica raporturilor patrimoniale dintre soti si, in special, a regimului juridic al lucrarilor durabile construite de unul dintre soti pe terenul celuilalt. Articolul „Regimul juridic al lucrarilor autonome cu caracter durabil edificate de un sot pe terenul proprietatea exclusiva a celuilalt sot”, de o intindere considerabila, analizeaza critic solutiile avansate pana in prezent de doctrina si jurisprudenta in materia constructiei edificate de un sot pe terenul proprietatea exclusiva a celuilalt sot si propune, pornind de la regimul juridic general al lucrarilor autonome si de la regulile in materie de superficie, o serie de solutii proprii.

 

In studiul „Unele consideratii cu privire la reglementarea rudeniei ca impediment la casatorie in legislatia Republicii Moldova”, Domnul conf. univ. dr. Veaceslav Pinzari ne prezinta propunerile legislative de modificare a Codului familiei moldav cu privire la interzicerea mariajului intre rude, Domnia Sa considerand, cu toate ca nu este in totalitate in asentimentul modificarilor propuse, ca este necesara o modificare a dispozitiilor art. 15 alin. (1) lit. b) C. fam., in sensul interzicerii casatoriilor intre rudele in linie colaterala pana la gradul al patrulea inclusiv.

 

Un alt studiu de real interes il reprezinta cel semnat de Domnul conf. univ. dr. Szilard Sztranyiczki, „Se impune reglementarea legala a procedurii maternitatii surogat in Romania?”, unde autorul, dupa o trecere in revista a definitiei si a formelor acestei proceduri, analizeaza drepturile fatului si ale mamei surogat, fara a uita sa aduca in atentia cititorilor principalele probleme cu care se confrunta maternitatea de surogat.

 

Pornind de la dimensiunea globala a pandemiei, Profesorul Flavio Tartuce ne prezinta, in studiul Domniei sale, „Coronavirus and the major challenges to the family law. The civil imprisonment of those who failed to make alimony payments”, implicatiile coronavirusului, din perspectiva dreptului brazilian, asupra pensiei de intretinere si sanctiunea neindeplinirii obligatiilor, evidentiind, totodata, modul in care dispozitiile legale vor suferi modificari.

 

Nici problematica locuintei familiei nu a ramas neanalizata in cuprinsul prezentului numar al Revistei. Domnul procuror drd. Alexandru-Radu Togan, in articolul „Locuinta de familie – sau ce se intelege in Codul civil prin familiarul termen «acasa». Cadru legal, probleme practice, publicitate”, dupa o disecare a dispozitiilor legale privitoare la aceasta institutie a dreptului familiei, trece la o analiza a problematicii aplicabilitatii acestora, printre care implicatiile lipsei consimtamantului la notarea in cartea funciara a unui imobil drept locuinta a familiei si modul in care are loc protectia locuintei familiei.

 

Constienti fiind de importanta practicii in lamurirea unor institutii juridice, in cadrul sectiunii „Jurisprudenta rezumata” Revista aduce in atentie o serie de hotarari judecatoresti si ale instantei de contencios constitutional referitoare la: neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 229 alin. (3) din Legea nr. 71/2011; imposibilitatea consfintirii acordului de mediere referitor la intelegerea partilor privind desfacerea casatoriei; competenta judecatoriei in procedura divortului; modalitatea de pastrare a legaturilor personale cu propriul copil in perioada pandemiei; solidaritatea obligatiei parintilor de a presta intretinere; modalitatea de achitare a pensiei de intretinere.

 

In paginile nr. 2/2020 al Revistei de Dreptul Familiei, in cadrul sectiunii „Restitutio”, sunt aduse la lumina articole care trateaza probleme inca actuale aparute sub condeiul marilor doctrinari prof. univ. dr. Ioan Albu („Despre cerinta ca viitorii soti sa-si comunice reciproc starea sanatatii”) si prof. univ. dr. Dan Chirica („Natura juridica si valorificarea drepturilor constructorului pe terenul unui tert”).

 

De asemenea, ca o continuare a „Codexului Bibliografic” aparut in paginile nr. 1/2020 al Revistei, Domnul Bogdan Dumitru Moloman prezinta o lista cu lucrari publicate in strainatate, in tari precum Belgia, Brazilia, Franta, Italia, Peru si Spania, fara insa a se dori ca acest demers sa fie unul exhaustiv.

 

In cadrul sectiunii „Recenzii”, Doamna prof. univ. dr. Emese Florian ne invita sa rasfoim lucrarea „Dreptul familiei” (Editura Solomon, Bucuresti, 2020), semnata de catre Doamna conf. univ. dr. Cristina Nicolescu, descriind-o drept „o calauza pretioasa” datorita vastitatii informatiei admirabil structurate, expunerii clare si precise a ideilor.

 

Rubrica „Eveniment” aduce in atentia cititorilor atat distinctii acordate membrilor consiliului stiintific al Revistei (e.g., acordarea premiului „Mihail Eliescu” de catre Uniunea Juristilor din Romania Domnului prof. univ. dr. HC Liviu Pop, membru corespondent al Academiei Romane), cat si desfasurarea unor evenimente de marca in domeniul dreptului familiei, cum ar fi editia a III-a a „Conferintei Nationale de Drept civil. Familia”.