Poporul roman este dotat de natura cu impresiuni poetice sublime si cu spirit satiric foarte picant: cantecele lui de dor, baladele, ghiuitorile si mai cu seama satirile cele pline de sarcasm, cuprind in ele idei poetice si epigramatice de o rara frumusete.

Din nenorocire insa, aceste floricele suave ce formeaza literatura taranilor nostri, nefiind adunate si tiparite, sunt in pericol de a se pierde cu timpul. Noi dam lectorilor nostri acest basm, investit in stilul si limbajul cel simplu al taranului, si credem ca multi din junii nostri literatori, in loc sa-si piarda timpul tractand subiecte scrise de alti literatori mai de merit, se vor grabi a forma colectii de povesti si cantece populare, care sunt tic mare necesitate pentru istoria si literatura limbii romane.
Din cuprins:
Roman nazdravan, Omule de piatra, Jocul banatean, Nuvele- Atentatul de la Schonbrunn, Contra lui Napoleon I ( Friedrich, Eloisa, Separatiunea), Mateo Cipriani, Nenorocirile unui slujnicar.

Fragment din cartea „Roman nazdravan” de Nicolae Filimon

"II ELOISA
Sa lasam pe eroul nostru in academia de la Halle, cautand piatra filosofala pe care au cautat-o si o cauta inca multi invatati, fara a o putea gasi, si pe cand el isi va ameti capul cu teoriile si utopiile nerealizabile ale pedantilor germani, noi vom pune pe frumoasa Eloisa in relatiune cu lectorii nostri.
Aceasta nimfa a Rinului avu de parinte pe un artist in muzica, care, desi trecea de celebritate pe acel timp, muri in mizerie si lasa pe vaduva lui in prada celei mai mari neaveri.
Neriorocita femeie, desi lucra de dimineata pana seara impreuna cu bela Eloisa si ducea o viata foarte modesta, cu toate acestea, ea nu ar fi putut sa se apere de tortura mizeriei, daca Providenta, care vede toate si nu lasa nici pe cea infima insecta sa piara, nu i-ar fi trimis pe parintele lui Friderich in ajutor.
Bunul pastor vizita pe muma Eloisei si se simti miscat pana la lacrime de resignatiunea cu care acele doua nenorocite sufereau asprimea soartei. El decise a le salva de mizerie: dar nobila lui inima nu putea suferi a trimite ajutorul sau intr-un chip degradator; cunostea din experienta ca saracul are si el mandria lui. Chema dar pe onorabila femeie locul de dirijenta la un pension de fete sarmane pus sub imediata cura a venerabilului batran si astfel inlesni nefericitei vaduve nu numai o existenta onorabila, dar si meziile necesarii pentru educarea fiicei sale.
Eloisa, salvata acum de chinurile mizeriei ce o consuma, incepu a se dezvolta intocmai ca roza de primavara la dulcele raze ale soarelui din luna mai.
Aceasta inocenta copila pe langa o statura mareata, ochi de cel mai frumos azur, trasuri bele si buze de cel mai perfect carmin, avea spirit excelent, voce frumoasa, perfect intonata si talent eminent in pictura."