Imbinare suava intre simplete si profunzime, cumintenie si ardoare, resemnare si revolta, neliniste si traire muta a durerii - aceasta e poezia Marcelei Benea. Nimic nu este in exces, o temperare e in toate. Rupere de nori este dovada maiestriei cu care poeta stie sa urmeze acea aurita cale de mijloc intre nevoia de stihialitate si traire frenetica, pe de o parte, si confesiunea meditativa, pe de alta parte, intre lirismul narativizat si exprimarea gnomica, intre inevitabila raportare la litera scrisa (Sunt cartea este poemul care deschide acest minunat volum) si vitalitatea prilejuita de realitatea imediata (Ce dulce e viata se intituleaza textul final). Cea de-a cincea carte a Marcelei Benea (cinci carti in patruzeci si sase de ani! - o cumpatare de care putini, foarte putini stiu sa dea dovada) - Rupere de nori - confirma o data in plus ca avem in fata o poeta remarcabila, pe cat de discreta pe atat de uimitoare. - Lucia Turcanu