Sarbatoarea neinsemnatatii e un roman insemnat, care aduna laolalta teme esentiale din scrisul lui Kundera, dar, atentie, cu schimbari neasteptate de perspectiva (nu ratati motivul femininului, uluitor!). Filtrand la maximum viata, ajunge la ultima ei consecinta: jocul neinsemnatatii. Intr-o epoca serioasa, ca a noastra, care a pierdut undeva, pe drum, rasul, revin in scena neseriozitatea, comedia detaliilor, absurdul, inexplicabilul si gluma. Acestea se intersecteaza atat in Istoria mare (Stalin, Kalinin, Hrusciov), cat si in istoriile de zi cu zi ale Parisului, la 60 de ani dupa moartea lui Stalin. Metafora care se deschide in carte si uneori, dilatata, inghite tot romanul este teatrul de papusi. Pentru cititorul roman, o vibratie din piesele lui Ionesco e perceptibila in timbrul acestei carti: o impacare a comediei cu tragedia, a neseriozitatii cu gravitatea, a disperarii cu buna dispozitie. Nu pare un roman scris ca sa-i maguleasca pe contemporanii nostri. Pare scris ca sa te puna pe ganduri, amuzandu-te. Ceea ce, oricum, ar trebui sa ne maguleasca. - Ioana Parvulescu