Scheme cognitive in depresie si alcoolism
Scheme cognitive in depresie si alcoolism
O tanara cercetatoare si, totodata, un foarte bun cadru didactic de la Universitatea din Oradea ne ofera o lucrare de o incontestabila utilitate pentru specialistii in Psihologie clinica si Psihoterapie. Obiectivul de baza al acesteia il constituie precizarea locului si rolului pe care il au schemele cognitive disfunctionale in declansarea si mentinerea tulburarilor depresive. Primele patru capitole sunt dedicate fundamentarii teoretice a problemelor investigate. Ele urmeaza o anumita logica, incepand, dupa cum era si firesc, cu cateva delimitari conceptuale. Facand o trecere in revista a mai multor surse in cadrul carora se incearca evidentierea principalelor coordonate de definire a depresiei, autoarea constata ca „desi depresia a fost cunoscuta de aproape 3655 de ani, nici pana acum cercetatorii nu au ajuns la un consesns privind etiologia bolii, fapt pentru care orice sinteza care poate aduce o sublinire relevanta in plus, orice pas oricat de mic poate avea un rol complet la cunoasterea acestei tulburari psihice”.
Problematica depresiei este abordata in paradigmele psihologiei contemporane. Sunt prezentate si analizate mai multe teorii, precum: teoria biologica, teoria psihanalitica, teoriile comportamentale, teoria autocontrolului, teoria neajutorarii invatate, teoria deznadejdii, teoria cognitiva. Optiunea autoarei, care dovedeste a fi o foarte buna cunoscatoare a surselor din literatura de specialitate, este indreptata catre teoria cognitiva, la baza careia regasim supozitia conform careia disfunctiile din aceasta sfera apar si se dezvolta datorita interpretarilor pe care le dau indivizii umani evenimentelor externe. si, in felul acesta, se intra intr-un cerc vicios, in sensul ca raspunsurile comportamentale ce rezulta in urma interpretarilor au un rol in mentinerea depresiei. Printre cognitiile „vinovate” de mentinerea comportamentelor dezadaptative si a tulburarilor emotionale se inscriu: convingerile irationale, inferentele arbitrare, rationamentul dihotomizat, suprageneralizarea.
Preferintele autoarei se indreapta nedisimulat catre teoria cognitiva privind depresia formulata de Aaron T. Beck. Ideile de baza preluate, care se constituie si drept punctul principal de plecare al cercetarilor intreprinse sunt urmatoarele: 1. pacientii depresivi interpreteaza realitatea intr-un mod distorsionat, fara sa se bazeze pe testare de ipoteze ori predictie asupra realitatii, fapt care nu justifica si nu confirma interpretarea; 2. interpretarile persoanei depresive asupra propriei existente sunt influentate nu atat de realitatea experimentala, ci de emotiile legate de respectiva experienta; 3. persoanele depresive prezinta o schema a sinelui negativa care da nastere gandurilor automate si triadei cognitive.
In partea de cercetare regasim mai multe contributii ale autoarei in domeniul psihologiei aplicate. In primul rand este vorba de preocuparea privind partea metodologica, mai exact privind pregatirea instrumentelor psihodiagnostice necesare pentru evaluarea subiectilor. In acest sens putem diferentia doua obiective principale pe care le-a avut in vedere: a) adaptarea unor instrumente pe populatia romaneasca, respectiv: Chestionarele Stilului Cognitiv (CSC); Scala Atitudinilor Disfunctionale (D.A.S.) si Chestionarul Young pentru Schemele Cognitive (Y.C.S.Q); b) elaborarea etaloanelor pentru scalele: Y.C.S.Q, C.S.C. si D.A.S. Desigur, instrumentele de testare etalonate intra in circuitul practicii psihodiagnostice si aceasta constituie o realizare stiintifica si practica importanta.
Cercetarea propriu-zisa a vizat surprinderea relatiilor dintre stilul cognitiv negativ, gandurile negative automate, lipsa de speranta, atitudinile disfunctionale si schemele cognitive dezadaptative, atat in general, cat si in cazul depresiei si a dependentei de alcool. Subiectii depresivi au fost selectati cu ajutorul Chestionarului de depresie Beck. Pe ambele loturi de subiecti, incluzand, desigur, si loturile de control, au fost aplicate mai multe instrumente ce masoara cognitiile si anume: Chestionarul pentru gandirea automata (Automatic Thought Questionnaire), Chestionarul pentru lipsa de speranta (Hopelesssness Scale), a lui Beck, Chestionarul stilului cognitiv (Cognitiv Style Test), Scala atitudinilor disfunctionale (Disffunctional Attitude Scale), Chestionarul Young pentru scheme cognitive (Y.C.S.Q.), forma scurta.
Pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra relationarii generale dintre variabilele studiate (schemele cognitive, stilul cognitiv, atitudinile disfunctionale, gandurile negative automate, lipsa de speranta, nivelul de deprecie si acuzele somatice), autoarea a realizat o matrice de corelatie pentru intregul esantion. Constatand, insa, ca rezultatele obtinute releva o asociere pozitiva si puternica a variabilelor luate in studiu, domnia sa a considerat necesara o analiza stratificata a relatiilor dintre ele in functie de categoria de patologie a subiectilor cuprinsi in studiu. O a doua parte a cercetarii o constituie realizarea unui studiu comparativ (un fel de cvasiexperiment) destinat evidentierii diferentelor dintre persoanele depresive, alcoolice si cele fara tulburari psihice in ceea ce priveste deznadejdea, disfunctiile cognitive, stilul cognitiv si schemele cognitive dezadaptative. Folosind aceleasi instrumente psihodiagnostice din prima parte a cercetarii si, in urma prelucrarii datelor obtinute, autoarea constata ca toate ipotezele formulate au fost confirmate.
In sfarsit, un ultim obiectiv al cercetarii l-a constituit elaborarea unor modele de interventie psihoterapeutica privind cognitiile moderatoare si mediatoare in depresie. S-a apelat la un lot de pacienti tot de la Spitalul de psihiatrie din Oradea. Cunoscand diferentele existente intre cognitiile specifice din depresie autoarea a reusit sa demonstreze cum mediaza si/sau modereaza aceste cognitii modul de interpretare al realitatii pacientului pentru a ajunge la o depresie ridicata sau severa, verificand si confirmand ipoteze, precum: 1. frecventa gandurilor automate influenteaza direct si nemediat depresia; 2. atitudinile disfunctionale se asociaza direct cu depresia; 3. intre lipsa de speranta si depresie exista o realtie liniara; 4. schemele cognitive disfunctionale se relationeaza direct si nemediat cu depresia. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor s-au constituit in argumente solide pentru dezvoltarea unor programe de interventie in sfera psihoterapiei individuale si de grup.
Informatiile obtinute din cercatere, precum si din experienta personala, ca specialist in psihologie clinica si psihoterapie, au determinat autoarea sa priveasca programele de interventie in dublu sens: a) cand se lucreaza cu pacientii depresivi si cu alcoolici trebuie avut in vedere faptul ca alcoolicii manifesta mecanisme de aparare prin consumul de alcool in fata problemelor curente si, secundar, prin depresie, pe cand depresivii isi intaresc aceste scheme dezadaptative si chiar pot avea ganduri suicidare; b) cunoscand impactul pe care schemele cognitive dezadaptative il au si in cazul pacientilor (atat depresivi, cat si alcoolici) dar si in cazul persoanelor normale, este necesar sa se utilizeze programe de preventie, accentul fiind pus pe relatia dintre schemele cognitive dezadaptative, depresie si dpendenta de alcool. Recomandam cu caldura aceasta noua lucrare, aparuta in peisajul publicistic romanesc al psihologiei, tuturor celor interesati de problematica complexa a depresiei si, totodata, tuturor celor care doresc sa cunoasca un model deosebit de reusit a ceea ce inseamna organizarea si desfasurarea, la un inalt nivel de profesionalism, a unei cercetari stiintifice.
Profesor univ. dr. Nicolae Mitrofan
Descrierea produsului
O tanara cercetatoare si, totodata, un foarte bun cadru didactic de la Universitatea din Oradea ne ofera o lucrare de o incontestabila utilitate pentru specialistii in Psihologie clinica si Psihoterapie. Obiectivul de baza al acesteia il constituie precizarea locului si rolului pe care il au schemele cognitive disfunctionale in declansarea si mentinerea tulburarilor depresive. Primele patru capitole sunt dedicate fundamentarii teoretice a problemelor investigate. Ele urmeaza o anumita logica, incepand, dupa cum era si firesc, cu cateva delimitari conceptuale. Facand o trecere in revista a mai multor surse in cadrul carora se incearca evidentierea principalelor coordonate de definire a depresiei, autoarea constata ca „desi depresia a fost cunoscuta de aproape 3655 de ani, nici pana acum cercetatorii nu au ajuns la un consesns privind etiologia bolii, fapt pentru care orice sinteza care poate aduce o sublinire relevanta in plus, orice pas oricat de mic poate avea un rol complet la cunoasterea acestei tulburari psihice”.
Problematica depresiei este abordata in paradigmele psihologiei contemporane. Sunt prezentate si analizate mai multe teorii, precum: teoria biologica, teoria psihanalitica, teoriile comportamentale, teoria autocontrolului, teoria neajutorarii invatate, teoria deznadejdii, teoria cognitiva. Optiunea autoarei, care dovedeste a fi o foarte buna cunoscatoare a surselor din literatura de specialitate, este indreptata catre teoria cognitiva, la baza careia regasim supozitia conform careia disfunctiile din aceasta sfera apar si se dezvolta datorita interpretarilor pe care le dau indivizii umani evenimentelor externe. si, in felul acesta, se intra intr-un cerc vicios, in sensul ca raspunsurile comportamentale ce rezulta in urma interpretarilor au un rol in mentinerea depresiei. Printre cognitiile „vinovate” de mentinerea comportamentelor dezadaptative si a tulburarilor emotionale se inscriu: convingerile irationale, inferentele arbitrare, rationamentul dihotomizat, suprageneralizarea.
Preferintele autoarei se indreapta nedisimulat catre teoria cognitiva privind depresia formulata de Aaron T. Beck. Ideile de baza preluate, care se constituie si drept punctul principal de plecare al cercetarilor intreprinse sunt urmatoarele: 1. pacientii depresivi interpreteaza realitatea intr-un mod distorsionat, fara sa se bazeze pe testare de ipoteze ori predictie asupra realitatii, fapt care nu justifica si nu confirma interpretarea; 2. interpretarile persoanei depresive asupra propriei existente sunt influentate nu atat de realitatea experimentala, ci de emotiile legate de respectiva experienta; 3. persoanele depresive prezinta o schema a sinelui negativa care da nastere gandurilor automate si triadei cognitive.
In partea de cercetare regasim mai multe contributii ale autoarei in domeniul psihologiei aplicate. In primul rand este vorba de preocuparea privind partea metodologica, mai exact privind pregatirea instrumentelor psihodiagnostice necesare pentru evaluarea subiectilor. In acest sens putem diferentia doua obiective principale pe care le-a avut in vedere: a) adaptarea unor instrumente pe populatia romaneasca, respectiv: Chestionarele Stilului Cognitiv (CSC); Scala Atitudinilor Disfunctionale (D.A.S.) si Chestionarul Young pentru Schemele Cognitive (Y.C.S.Q); b) elaborarea etaloanelor pentru scalele: Y.C.S.Q, C.S.C. si D.A.S. Desigur, instrumentele de testare etalonate intra in circuitul practicii psihodiagnostice si aceasta constituie o realizare stiintifica si practica importanta.
Cercetarea propriu-zisa a vizat surprinderea relatiilor dintre stilul cognitiv negativ, gandurile negative automate, lipsa de speranta, atitudinile disfunctionale si schemele cognitive dezadaptative, atat in general, cat si in cazul depresiei si a dependentei de alcool. Subiectii depresivi au fost selectati cu ajutorul Chestionarului de depresie Beck. Pe ambele loturi de subiecti, incluzand, desigur, si loturile de control, au fost aplicate mai multe instrumente ce masoara cognitiile si anume: Chestionarul pentru gandirea automata (Automatic Thought Questionnaire), Chestionarul pentru lipsa de speranta (Hopelesssness Scale), a lui Beck, Chestionarul stilului cognitiv (Cognitiv Style Test), Scala atitudinilor disfunctionale (Disffunctional Attitude Scale), Chestionarul Young pentru scheme cognitive (Y.C.S.Q.), forma scurta.
Pentru a oferi o viziune de ansamblu asupra relationarii generale dintre variabilele studiate (schemele cognitive, stilul cognitiv, atitudinile disfunctionale, gandurile negative automate, lipsa de speranta, nivelul de deprecie si acuzele somatice), autoarea a realizat o matrice de corelatie pentru intregul esantion. Constatand, insa, ca rezultatele obtinute releva o asociere pozitiva si puternica a variabilelor luate in studiu, domnia sa a considerat necesara o analiza stratificata a relatiilor dintre ele in functie de categoria de patologie a subiectilor cuprinsi in studiu. O a doua parte a cercetarii o constituie realizarea unui studiu comparativ (un fel de cvasiexperiment) destinat evidentierii diferentelor dintre persoanele depresive, alcoolice si cele fara tulburari psihice in ceea ce priveste deznadejdea, disfunctiile cognitive, stilul cognitiv si schemele cognitive dezadaptative. Folosind aceleasi instrumente psihodiagnostice din prima parte a cercetarii si, in urma prelucrarii datelor obtinute, autoarea constata ca toate ipotezele formulate au fost confirmate.
In sfarsit, un ultim obiectiv al cercetarii l-a constituit elaborarea unor modele de interventie psihoterapeutica privind cognitiile moderatoare si mediatoare in depresie. S-a apelat la un lot de pacienti tot de la Spitalul de psihiatrie din Oradea. Cunoscand diferentele existente intre cognitiile specifice din depresie autoarea a reusit sa demonstreze cum mediaza si/sau modereaza aceste cognitii modul de interpretare al realitatii pacientului pentru a ajunge la o depresie ridicata sau severa, verificand si confirmand ipoteze, precum: 1. frecventa gandurilor automate influenteaza direct si nemediat depresia; 2. atitudinile disfunctionale se asociaza direct cu depresia; 3. intre lipsa de speranta si depresie exista o realtie liniara; 4. schemele cognitive disfunctionale se relationeaza direct si nemediat cu depresia. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor s-au constituit in argumente solide pentru dezvoltarea unor programe de interventie in sfera psihoterapiei individuale si de grup.
Informatiile obtinute din cercatere, precum si din experienta personala, ca specialist in psihologie clinica si psihoterapie, au determinat autoarea sa priveasca programele de interventie in dublu sens: a) cand se lucreaza cu pacientii depresivi si cu alcoolici trebuie avut in vedere faptul ca alcoolicii manifesta mecanisme de aparare prin consumul de alcool in fata problemelor curente si, secundar, prin depresie, pe cand depresivii isi intaresc aceste scheme dezadaptative si chiar pot avea ganduri suicidare; b) cunoscand impactul pe care schemele cognitive dezadaptative il au si in cazul pacientilor (atat depresivi, cat si alcoolici) dar si in cazul persoanelor normale, este necesar sa se utilizeze programe de preventie, accentul fiind pus pe relatia dintre schemele cognitive dezadaptative, depresie si dpendenta de alcool. Recomandam cu caldura aceasta noua lucrare, aparuta in peisajul publicistic romanesc al psihologiei, tuturor celor interesati de problematica complexa a depresiei si, totodata, tuturor celor care doresc sa cunoasca un model deosebit de reusit a ceea ce inseamna organizarea si desfasurarea, la un inalt nivel de profesionalism, a unei cercetari stiintifice.
Profesor univ. dr. Nicolae Mitrofan
Detaliile produsului
