In decursul intregii sale vieti, Virginia Woolf obisnuia ca, la anumite intervale, sa scrie scurte povestiri. Era obiceiul ei ca ori de cate ori ii venea o idee sa o schiteze intr-o forma foarte provizorie si s-o puna apoi de o parte intr-un sertar. Ulterior, daca un editor o solicita sa scrie o povestire scurta si ea se afla in dispozitia de a o scrie (ceea ce nu se intampla adesea), atunci lua schita din sertar si o rescria uneori de mai multe ori. Sau, daca avea dispozitia, ceea ce se intampla deseori cand scria un roman, ca are nevoie sa-si odihneasca mintea lucrand la altceva pentru un rastimp, atunci ea fie scria un eseu critic, fie lucra la una din schite. - L. WOOLF In schitele sale, Virginia Woolf a urmarit sa transpuna in cateva pagini esenta propriului sau univers. "Clipe de viata" ar putea sluji drept subtitlu pentru fiecare din aceste fragmente in proza. Ele incearca, in fond, sa comunice calitatea unica a unei clipe, a clipei cand lumea simtirii noastre si lumea interioara, prezentul si trecutul, ceea ce se afla aici si ceea ce se afla aiurea, aidoma diferitelor elemente dintr-o solutie, se combina pe neasteptate, pentru a forma un intreg solid, realitatea - care, o clipa mai tarziu, odata intrezarita, se dizolva din nou in aceste elemente.