O oda de o intensitate mistuitoare inchinata trupului feminin

Romanul lui Alawiya Sobh contureaza o imagine a societatii Beirutului intinsa pe o perioada indelungata, pina in contemporaneitate, urmarind destinele unor personaje marcate de istoria Libanului, reactia lor in fata dramelor societatii libaneze, drame ce cuprind Razboiul Civil din 1975, dar si conflictul din iulie 2006. In acest mediu instabil social si politic traieste Nahla, o tinara musulmana crescuta intr-o familie traditionalista, inzestrata insa cu frumusete, inteligenta si cu o pornire accentuata spre revolta si nonconformism. Nahla se indragosteste de Hani, un crestin pe care intentioneaza sa-l ia de barbat, insa intoleranta care cuprinde Libanul dupa Razboiul Civil din 1975 ii spulbera visul. Desi obligata sa se marite cu un musulman, Nahla continua sa intilneasca alti barbati, dar intelege ca aventurile ii vor lasa urme adinci in suflet. Ajunsa la maturitate, reia relatia cu Hani, intrucit ceea ce o incatuseaza „se numeste pasiune”.

 
Povestea Nahlei, personajul lui Alawiya Sobh, este strigatul de protest al unei femei care nu doreste sa faca un denunt, ci doar sa dea glas unor ginduri numai ale ei, in care sentimentele se exprima liber prin sexualitate.

„In literatura araba, aceia care vorbesc despre femei sint barbatii. Ei ne contureaza personalitatea, isi spun adevarul lor despre noi. In O mie si una de nopti, Seherezada deapana povesti ca sa-si salveze viata, a ei, dar si a altor femei. Eu am creat o Seherezada moderna care poarta cu sine amintirile a trei generatii de femei, amintiri care mi-au redat viata, au risipit intunericul tacerii adus de razboi.” (Alawiya Sobh)