Sociologia alimentatiei. Teorii, perspective si tendinte contemporane

De la personalitate si individualitate, la apartenenta la un grup social, clasa sociala, gen, pana la etnie sau nationalitate, trecand prin perioade istorice si atitudini morale, hrana defineste locul in care traim, legaturile si credintele. Hrana poate fi un instrument de analiza a identitatii, daca ne gandim la lucrarile fundamentale din domeniul cercetarilor privind alimentatia (food studies), incepand cu analiza gusturilor claselor sociale a sociologului francez Pierre Bourdieu, studiul lui Sidney Mintz privind zaharul, perioada moderna si relatiile de putere, sau la lucrarile mai recente ale antropologului indian Arjun Appadurai privind crearea bucatariilor nationale, in conexiune cu diferentierea de clasa si colonialismul. Fie ca e vorba de activitati de productie, distributie, preparare, consum, alimentatia este un obiect important pentru cunoasterea sociala, de la tehnici si cunostinte (savoir-faire) culinare, producatori si consumatori, pana la aspectele materiale si simbolice ale culturilor, luand in considerare stilurile de viata.