Lucrarea de fata este a€“ in ciuda dimensiunilor sale deloc impresionante a€“ una de mare interes si importanta in peisajul sociologiei romA¢nesti actuale. Aceasta datorita problematicii abordate si magistral sintetizate de autor: definitii, curente, perspective si probleme fundamentale ale sociologiei religiilor.Autorul, Jean-Paul Willaime, este cercetator indrumator de studii la Ecole Pratique des Hautes Etudes de la Sorbona. Specialist in domeniul protestantismului, el este autorul a mai mult de cinci carti (si al mai multor lucrari realizate in colaborare), dintre care amintim (la intimplare): La prA©caritA© protestante. Sociologie du protestantisme contemporain (Precaritatea protestanta. Sociologia protestantismului contemporan), Geneva, Labor et Fides, 1992 si Le protestantisme, (Protestantismul) Paris-BesanA§on, Cerf/CRDP, 1998.El face parte din cei citiva specialisti in domeniul sociologiei religiilor care se incapatineaza sa studieze in continuare in Franta un ansamblu de fenomene socotit din ce in ce mai mult, in zilele noastre acolo, unul desuet. Este vorba de pasionantul domeniu al fenomenelor religioase. Daca cercetarea este in continuare interesata de aceasta paradigma a religiosului a€“ ne gindim mai cu seama la numeroasele colective de cercetatori care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatii supreme din acest domeniu din Franta: CNRS (Centru National de Cercetare Ažtiintifica) a€“, in mediu universitar, institutiile sau catedrele cu aceasta orientare sint mult mai rare. Una dintre aceste institutii este Ecole Pratique des Hautes Etudes (Ažcoala Practica de AŽnalte Studii) de la Paris, din cadrul Sorbonei, unde activeaza o extrem de dinamica Sectie de Ažtiinte Religioase (al carei membru este si autorul lucrarii de fata) (sectia a V-a). Tineri cercetatori isi pot redacta aici, sub conducerea si indrumarea stiintifica a unor personalitati de marca (precum Bernard ROUSSEL, specialist in protestantismul francez si Biserica Reformata, in general, coleg cu Jean-Paul Willaime, sau Claude LANGLOIS, specialist in problemele legate de catolicism), teze de doctorat in diferite domenii ce structureaza aceasta paradigma a religiosului; antropologie religioasa, sociologia religiilor, hermeneutica biblica etc. La ora actuala, alaturi de Ecole des Hautes Etudes an Sciences Sociales (tot de la Paris: Ažcoala de AŽnalte Studii in Ažtiinte Sociale), aceasta sectie este una dintre cele mai importante pepiniere de tineri doctori in domeniile mentionate.AŽn afara de aceasta renumita institutie, mediul universitar francez mai cuprinde, a€“ mai ales in cadrul facultatilor de sociologie a€“, citeva catedre de sociologia religiilor. Ele nu sint insa foarte numeroase, iar colectivele de cadre didactice care le alcatuiesc au o medie de virsta destul de ridicata, reintinerirea lor nemaiconstituind o prioritate a politicilor universitare de recrutare a personalului didactic. AŽn sfirsit, mai exista catedre cu preocupari de sociologie sau antropologie a religiilor in cadrul Facultatilor Teologice (catolice sau protestante) din Franta.Lucrarea propusa in traducere romA¢na publicului de la noi este nu numai pasionanta pentru cititorul erudit si cultivat, ci si de mare importanta epistemologica pentru Ažcoala Sociologica RomA¢neasca. Dimensiunile modeste ale cartii nu trebuie deloc interpretate la modul negativ, superficial. Sigur, mentalitatea romA¢neasca ne-a obisnuit sa asteptam in astfel de domenii lucrari mult mai impresionante sub aspectul numarului de pagini, tratate substantiale si interminabile, pe care cititorul nespecialist (sau mai putin specialist) le reasaza de multe ori in biblioteca, inainte de a le fi parcurs pina la sfirsit. Dimensiunile cartii nu fac altceva decit sa corespunda exigentelor binecunoscutei colectii a prestigioasei edituri pariziene Presses Universitaires de France. Aceasta propune introduceri foarte documentate si savante in diferite domenii a€“, de dimensiuni modice, adresate cititorului interesat, cultivat si partial neinitiat in domeniul respectiv.Prin urmare si lucrarea de fata poate fi considerata o introducere datorita dimensiunilor modice, insa una foarte savanta si foarte bine documentata. Ea urmareste a€“ din perspectiva preponderent diacronica a€“: diferitele traditii sociologice si apropierea lor de fenomenul religios (pornind de la prezentarea principalilor reprezentanti ai acestor traditii. Tocqueville, Durkheim, Simmel, Max Weber sau Roger Bastide: (cf. capitolul I); diversele evolutii de la sociologia religioasa la sociologia religiilor, surprinse in lumina interferentelor cu confesiunile religioase (cf. cap. II); diferitele miscari religioase contemporane si abordarile sociologice ale acestora (cf. cap. III); problemele legate de locul si rolul religiosului in lumea moderna si interpretarea fenomenului secularizarii (cf. cap. IV). Cartea se incheie cu capitolul V, alcatuit dintr-o trecere in revista si o prezentare critica a numeroaselor tipuri de definitii sociologice ale religiei, sistematizate la nivelul unei propuneri personale a unei asemenea definitii de catre autorul lucrarii de fata
