Mai sunt
00
00
00
00
X
Categorii:
inchide meniul
-
2+1 GRATIS
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Spuma zilelor - Boris Vian

4.8

18.9  Lei 19.9  Lei

sau 1890 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: UNI978-9931-13-26-3

An aparitie: 2011

Autor: Boris Vian

Categoria: Romane de dragoste, Carti romantice

Editie: Necartonata

Editura: UNIVERS

Format: 200x130

Nr. pagini: 160

Traducator: Diana Crupenschi



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Comanda Rapid

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare. comanda rapid
Transport Gratuit peste 90 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

    Spuma zilelor, publicata in 1947, este romanul care l-a facut celebru pe Boris Vian, “copilul teribil” al literaturii franceze. 

    Este o poveste, scrie autorul, “in intregime adevarata, din moment ce am inventat-o de la un cap la altul” despre dragostea a doua personaje, Colin si Chloe. Frumoasei Chloe, o creatura la fel de frumoasa precum piesa muzicala cu acelasi nume interpretata de Duke Ellington, ii creste in plaman un nufar urias care o sufoca. Apartamentul lui Colin, in care locuieste cuplul, se stramteaza si lucrurile dinauntru se degradeaza si se descompun intr-un ritm accelerat, metafora a maladiei, a saraciei sau a depresiei care le insoteste. Obiectele au o viata proprie si se comporta conform unor legi stranii sau unei logici intalnite doar in vise. Nici macar personaje principale nu exista cu adevarat in aceasta scriere atat de nonconformista a lui Vian: Colin si Chloe au in roman o greutate egala cu a soricelului gri vorbitor, care la sfarsit se sinucide de durere. Ii intalnim aici pe Jean-Sol Partre si pe ducesa de Bovouard cu cortegiul lor de fanatici si colectionarii maniaci ai operelor lor, citim despre o sonerie care se desprinde din usa ca sa-si anunte stapanul ca a venit cineva in vizita, despre tavane care coboara, ferestre care se intuneca si se zidesc cu ciudate excrescente minerale, despre un pianococktail, o inventie cu clape de pian care produce cockteiluri cu gustul si aroma piesei muzicale cantate.


Carte recomandata de Tudor Chirilă in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".

     Fragment din volum:
 
    „La usa Chloei, oamenii se uitau la frumoasa masina alba comandata de Colin si care tocmai atunci fusese adusa, cu soferul de ceremonie cu tot. In interiorul acoperit tot de blanuri albe era cald si se-auzea muzica.
    Cerul ramanea albastru, norii erau usori si palizi. Era frig, dar nu foarte frig. Iarna tragea sa moara.
    Podeaua liftului li se umfla sub picioare si, intr-un spasm mare si moale, ii depuse la etaj. In fata lor se deschise usa. Sunara. Li se deschise.
    Chloe ii astepta. Pe langa sutienul de celofan, chiloteii albi si ciorapi, avea pe ea doua straturi de muselina si un voal mare de tul de la umeri in jos, lasandu-i capul in intregime liber.
    Alise si Isis erau imbracate la fel ca ea, dar rochiile lor erau de culoarea apei. Parul lor coafat stralucea in soare si li se rotunjea pe umeri in bucle grele si parfumate. Nu stiai pe care s-o alegi. Colin stia. Nu indrazni s-o sarute pe Chloe ca sa nu-i deranjeze in vreun fel armonia toaletei si se multumi cu Isis si Alise. Ele se lasara imbratisate, vazandu-l cat de fericit era.
    Camera era plina de flori albe alese de Colin si, pe perna din patuI desfacut, era o petala de trandafir rosu. Mireasma florilor si parfumul fetelor se amestecau, iar Chick se simtea ca o albina intr-un stup. In par Alise avea o orhidee mov, Isis un trandafir rosu-inchis si Chloe o camelie alba, mare. Tinea in brate un buchet mare de crini si o bratara din frunze de iedera noi si proaspat lacuite stralucea langa bratara grea de aur albastru. Inelul de logodna era incrustat cu mici diamante patrate si dreptunghiulare care desenau in alfabetul Morse numele lui Colin. Intr-un colt, de sub un buchet, se zarea varful craniului unui operator care invartea cu disperare de manivela camerei de filmat."

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 90 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

De acelasi autor

commentarii
Rating general al produsului
4.8 (8 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
marisar 03/26/2020
Achizitie verificata

Review acordat in urma achizitiei facute de pe Libris.ro

Probabil cel mai frumos roman de dragoste scris vreodată, că de trăit s-or mai fi experimentat altele și mai și. Scriitura lui Boris Vian este făr de egal.

Creanga 01/14/2021
“We fell in love, despite our differences, and once we did, something rare and beautiful was created. For me, love like that has only happened once, and that's why every minute we spent together has been seared in my memory. I'll never forget a single moment of it.”
― Nicholas Sparks, The Notebook

enemara 01/06/2021
Femeile își amintesc încă primul lor sărut mult timp după ce bărbații l-au uitat pe cel din urmă. Remy de Gourmont
Un om fără amintiri e ca un cimitir în care numele morților lipsesc de pe cruci. Tudor Mușatescu

marinelanuca 12/30/2020
Gelozia ia naștere odată cu dragostea, dar nu moare odată cu ea. Octavian Paler
Gelozia este un omagiu grosolan pe care inferioritatea îl acordă meritului. Mme. de Puixieux
Nu dragostea, ci gelozia este oarbă. Lawrence Durrell
Gelozia înseamnă exagerare la maximum. Schiller

Simona66 08/27/2020
Spuma zilelor este o metafora pentru efemerul fericirii, al lejeritatii de a trai o viata care are totul ca sa fie incintatoare. Aceasta fericire, ca si nenorocirea care o curma, sint descrise de Vian cu o imaginatie debordanta, lewiscarrolliana as zice, o libertate a simturilor si un rafinament uimitor, hipnotizant.... o patinatoare, cand terminase de executat magnificul salt al marelui vultur, lasase sa cada un ou urias la picioarele lui Colin.... lacrimile ii inghetau trosnind usor si se spargeau pe granitul neted al trotuarului.Era soseaua cea buna, neteda, cu reflexe schimbatoare fotogenice, cu copaci perfect cilindrici de ambele parti, cu iarba verde, cu soare, cu vaci pe camp, cu bariere macinate de cari, cu garduri vii inflorite, cu meri plini de mere si frunze uscate stranse-n gramajoare, cu zapada din loc in loc, ca sa nu para monoton peisajul, cu palmieri, mimoze si pini nordici in gradina hotelului si un baiat roscat si ciufulit care mana doua oi si un caine beat. De o parte a soselei batea vantul; de cealalta, nu. Mergeai pe care parte aveai chef. Doar un copac din doi avea umbra, iar broaste se gaseau doar intr-unul dintre santuri.Moartea insasi (a altora, totusi) este privita ca si cind ar fi ceva derizoriu, nu o tragedie, mai curind ceva banal, doar un alt fapt al existentei, rezultat din neglijenta, de cele mai multe ori. De aici, cruzimi surprinzatoare care contrapuncteaza permanenta incintare si contrariaza (scena curatarii ghetii patinoarului de victimele unei busculade, prabusirea dirijorului corului la nunta lui Colin si a Chloei, decapitarea baiatului de la patinoar, accidentul de la ateliere, sfirsitul romanului...).Alta sursa de contrariere a cititorului este faptul ca in roman abunda afirmatii, intarite, demonstrate cu argumente ce dovedesc exact contrariul (!), cititorul fiind dresat sa nu riposteze, ci sa accepte si sa intre in joc, daca vrea sa ramina in compania personajelor, pina la sfirsit.... povestea e in intregime adevarata, din moment ce am inventat-o de la un capat la altul.Se apleca sa culeaga o orhidee albastra si trandafirie pe care inghetul o facuse sa rasara din pamant.... la fiecare colt al litierei, un tragator de elita, inarmat cu o secure, statea pe pozitie, gata sa intervina la nevoie.Si vrea cititorul sa ramina cu ele, vrea... Cum altfel ar putea afla ca exista (cel putin un) univers cu obiecte ca pianocktailul, iepurele-masina-de-fabricat-pilule, sutienul de celofan... ?Pe alt palier avem parodia savuroasa si sarcastica a fenomenului de societate reprezentat de cuplul Sartre-Beauvoir (Jean Sol-Partre si ducesa de Bovouard, in roman), cu cortegiul de fani al lui Sartre....auzeau limpede gafaitul celor douazeci si patru de spectatori care se furisasera sub tribuna si se dezbracau pe pipaite ca sa ocupe mai putin loc.Citeva capitole tenteaza o critica a societatii industriale, dezumanizate, cu intentia de a convinge cit de monstruoasa, desfiguranta este munca fizica. Ni se ofera si o schita de utopie sociala, induiosatoare. "-t...Oamenii isi pierd vremea traind si nu mai au prea mult timp sa munceasca. -tNu e mai degraba invers? intreba Chloe.-tNu, zise Colin. Daca ar avea timp sa construiasca masini, pe urma n-ar mai trebui sa faca nimic. Ce vreau sa spun e ca ei muncesc ca sa traiasca, in loc sa munceasca pentru a construi masini care sa le permita sa traiasca fara a munci.(Judecatile despre munca ale lui Colin au foarte mult din spiritul lui Spandrell, din Punct, Contrapunct de Aldous Huxley.) Adevarul e ca eroii lui Vian nu au consistenta unor personaje obisnuite de romane; ei sint creati parca numai sa populeze universul de basm dat, sa ni-l faca mai apropiat, mai credibil.Desi se numeste Spuma..., romanul are fascinatia si duritatea unui diamant, cu multe-multe fatete si muchii taioase.

sus
Feedback Wishlist