Star Wars - Viziuni din viitor - Timothy Zahn

Planul iscusit al Imperiului este in plina desfasurare.
Noua Republica se afla in pragul unui razboi civil, iar zvonurile despre reintoarcerea din morti a legendarului Mare Amiral Thrawn unesc fortele imperiale.
Acum Luke Skywalker, Han Solo, Printesa Leia si aliatii lor se confrunta cu provocarea vietii lor.

Fragment din cartea "Star Wars - Viziuni din viitor" de Timothy Zahn:

"Spargatorul de Pietre spuse ceva cu acea aproape-voce iritanta de qom jha si zbura pentru a se aseza in pozitia lui obisnuita, cu capul in jos, pe o stalactita micuta. — Minunat, anunta Luke. Se pare ca am ajuns.
Mara ridica raza baghetei luminoase de pe pamant in fata ei si cerceta peretii coridorului, neindraznind sa creada ca epuizanta calatorie de patru zile se incheiase in final. Orase sau nave spatiale, ori chiar o tabara linistita sub cerul liber — acestea erau peisajele pe care si le-ar fi dorit. Treaba asta cu orbecaitul prin intuneric, in tuneluri murdare, in care siroieste apa si aerul este umed, nu era in mod clar, facuta pentru ea.
Dar supravietuise, si nu simtise nevoia sa il omoare pe vreunul dintre qom jha de mai mult de doua ori pe zi, si droidul astromec nu provocase prea multe probleme, iar Skywalker fusese o companie neasteptat de placuta.
Fireste, de acum se vor confrunta cu Turnul inalt, cu toate pericolele lui necunoscute. Dar asta era bine. Pericolul facea si el parte din peisajele preferate de ea.
Si dintre ale lui Luke, daca statea sa se gandeasca.
— Uite-o, zise Luke, indreptandu-si raza baghetei luminoase spre o portiune de stanca aflata la cativa metri mai departe in lungul coridorului.
— De partea asta a acelei arcade.
— Arcada? repeta Mara incruntandu-se in timp ce indrepta bagheta luminoasa in directia indicata. Sigur, era imposibil ca cineva sa fi construit o arcada aici, in mijlocul pustietatii, nu?
Nu. Fireste, semana destul de mult cu o arcada, cu coloanele ei laterale mai mult sau mai putin verticale facand o deschizatura de vreo doi metri latime pe coridorul cavernei, iar arcul ei aproape rotund unindu-se cu tavanul cam la trei metri insa orice privire mai atenta arata imediat ca era vorba de o formatie naturala, creata de vreun truc de eroziune sau de lovitura unei pietre ori de vreun curs de apa demult disparut.