Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Promotii popup img

2+1 GRATIS la LITERA

siii TRANSPORT GRATUIT

la TOATE comenzile peste 50 lei!

Profita acum!
Close

Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului

De (autor): Anna Funder

0
(0 reviews)
Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului - Anna Funder
Rasfoieste

Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului

De (autor): Anna Funder

0
(0 reviews)
    In 1989, Zidul Berlinului a cazut. La scurta vreme dupa aceea, cele doua Germanii s-au reunificat, iar Germania de Est a incetat sa existe. Bestsellerul Annei Funder, Stasiland, ne aduce povesti extraordinare din viata reala, asa cum era ea in fosta Germanie de Est. Se intalneste cu Miriam, care a incercat sa fuga in Germania de Vest cand avea doar saisprezece ani; ne spune povestea trista a lui Frau Paul, care a fost despartita de copilul ei la Zidul Berlinului si se imbata cu legendarul „Mik Jeger al Estului“, pe care autoritatile l-au declarat – informandu-l si in persoana – mort. Si se intalneste si cu insisi membrii Stasi, in continuare foarte mandri de metodele lor de supraveghere. Povestirea plina de forta a lui Funder despre o lume plina de brutalitate a intrat in randul operelor clasice ale contemporaneitatii.

    "Lirica, amara, amuzanta si trista, scrierea sa le permite multor martori sa se elibereze a doua oara de poveara trecutului." - The Observer
    "O carte fascinanta... Nu ma pot gandi la o introducere mai buna in realitatea brutala a represiunii din Germnaia de Est.: - The Sunday Telegraph

    Fragment din volumul "Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului" de Anna Funder:
 
    „Dureaza mai putin de doua ore sa ajungi de la Leipzig la Berlin, dar Miriam nu mai fusese niciodata acolo. Singura intr-un oras atat de mare, si-a cumparat o harta de la gara.
    - Voiam s-arunc o privire spre frontiera, in cateva locuri. Ma gandeam: nu se poate asa ceva, trebuie sa existe undeva un loc, pe unde sa poti trece peste monstruozitatea aia.
    La Poarta Brandenburg, a ramas uimita de faptul ca ajunsese efectiv langa Zid. Nu-i venea sa creada c-o lasasera gardienii sa se-apropie atat de mult. Dar era prea drept si prea inalt ca sa poata fi escaladat. Mai tarziu, a aflat ca, in portiunea respectiva, toate instalatiile de frontiera erau amplasate dincolo de Zid.
    - Chiar dac-as fi fost in stare sa ma catar pana sus de tot, n-as fi reusit decat sa-mi scot capul deasupra si sa le fac „Salut!”, uite-asa, cu mainile, gardienilor estici - si-si flutura ambele brate, in timp ce ridica din umeri.
    La caderea serii, sansele pareau si ele din ce in ce mai sumbre. Zice:
    - Nu reusisem sa gasesc nici o fisura-n toata chestia aia.
    Era infrigurata si nefericita. S-a urcat in metroul de suprafata, care s-o duca pana-n Alexanderplatz, de unde urma sa ia trenul regional inapoi spre casa. Era intuneric, iar ea se ducea sa se intoarca la inchisoare. Trenul se strecura printre cladiri ca printr-o ecluza, pe linia lui suspendata. Blocuri de-o parte si de alta, cu fatade de beton neted si ferestre dreptunghiulare, de cate cinci niveluri toate. Unele ferestre luminate, unele intunecate; unele cu plante, unele fara. Pe urma, brusc, peisajul s-a schimbat. I-a luat ceva timp sa observe pe-ntuneric, dar dintr-odata a vazut ca trecea pe deasupra unui gard inalt din plasa de sarma.
    - Ce m-am gandit: daca eu trec pe-aici, pe langa ditamai gardul de sarma, pe care as putea sa-l si ating cu mana, pai, atunci Berlinul de Vest ar trebui sa fie chiar dincolo, de cealalta parte a gardului.
    A coborat din tren, a trecut pe celalalt peron si s-a urcat in alt tren, in directia opusa. Era chiar asa, cum i se paruse de prima data: un gard inalt din plasa de sarma. A coborat iar, a schimbat trenurile si a luat-o inapoi, de asta-data coborand la statia Podul Bornholmer. Mai tarziu, am cautat si eu podul Bornholmer pe o harta a orasului. Auzisem de el si credeam ca era unul dintre punctele pe care Germania de Est si Germania de Vest le foloseau pentru a face schimb de spioni. Acum, nu mai vad nimic altceva, cand desfac o harta a orasului, decat acest pod. E ca si cum ai observa, la un moment dat, ca o persoana are un ochi putin stramb, si pe urma nu mai vezi nimic altceva la chipul respectiv.
    Rareori se intampla ca o linie de tren din Est si o linie de tren din Vest sa se intalneasca, in Germania divizata. La podul Bornholmer, chiar si acum, linia de tren din Vest face o bucla mare dinspre nord-vest catre sud-vest, iar linia de tren din Est o alta bucla mare, dinspre sud-est catre nord-est. Formele pe care le au, pe harta, seamana cu doua profiluri mari de fete care se pupa nas-in-nas, ca la populatia maori.
    La podul Bornholmer, granita trecea, macar teoretic, de-a lungul spatiului dintre liniile de tren. In alte locuri din Berlin, granita, care insemna si Zidul, arata ca o rana lunga prin trupul metropolei. Zidul strabatea case, trecea de-a lungul strazilor, de-a lungul canalelor si bloca liniile de tren subterane. Aici, insa, in loc sa taie linia de tren, est-germanii construisera cele mai multe fortificatii ale Zidului inaintea liniei de tren de pe partea de Est, ingaduindu-le trenurilor din Est sa ajunga pana la celalalt zid, la capatul fasiei mortii.”
Citeste mai mult

2+1 gratis

39.90Lei

Sau 3990 de puncte

!

Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.

In stoc

Descrierea produsului

    In 1989, Zidul Berlinului a cazut. La scurta vreme dupa aceea, cele doua Germanii s-au reunificat, iar Germania de Est a incetat sa existe. Bestsellerul Annei Funder, Stasiland, ne aduce povesti extraordinare din viata reala, asa cum era ea in fosta Germanie de Est. Se intalneste cu Miriam, care a incercat sa fuga in Germania de Vest cand avea doar saisprezece ani; ne spune povestea trista a lui Frau Paul, care a fost despartita de copilul ei la Zidul Berlinului si se imbata cu legendarul „Mik Jeger al Estului“, pe care autoritatile l-au declarat – informandu-l si in persoana – mort. Si se intalneste si cu insisi membrii Stasi, in continuare foarte mandri de metodele lor de supraveghere. Povestirea plina de forta a lui Funder despre o lume plina de brutalitate a intrat in randul operelor clasice ale contemporaneitatii.

    "Lirica, amara, amuzanta si trista, scrierea sa le permite multor martori sa se elibereze a doua oara de poveara trecutului." - The Observer
    "O carte fascinanta... Nu ma pot gandi la o introducere mai buna in realitatea brutala a represiunii din Germnaia de Est.: - The Sunday Telegraph

    Fragment din volumul "Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului" de Anna Funder:
 
    „Dureaza mai putin de doua ore sa ajungi de la Leipzig la Berlin, dar Miriam nu mai fusese niciodata acolo. Singura intr-un oras atat de mare, si-a cumparat o harta de la gara.
    - Voiam s-arunc o privire spre frontiera, in cateva locuri. Ma gandeam: nu se poate asa ceva, trebuie sa existe undeva un loc, pe unde sa poti trece peste monstruozitatea aia.
    La Poarta Brandenburg, a ramas uimita de faptul ca ajunsese efectiv langa Zid. Nu-i venea sa creada c-o lasasera gardienii sa se-apropie atat de mult. Dar era prea drept si prea inalt ca sa poata fi escaladat. Mai tarziu, a aflat ca, in portiunea respectiva, toate instalatiile de frontiera erau amplasate dincolo de Zid.
    - Chiar dac-as fi fost in stare sa ma catar pana sus de tot, n-as fi reusit decat sa-mi scot capul deasupra si sa le fac „Salut!”, uite-asa, cu mainile, gardienilor estici - si-si flutura ambele brate, in timp ce ridica din umeri.
    La caderea serii, sansele pareau si ele din ce in ce mai sumbre. Zice:
    - Nu reusisem sa gasesc nici o fisura-n toata chestia aia.
    Era infrigurata si nefericita. S-a urcat in metroul de suprafata, care s-o duca pana-n Alexanderplatz, de unde urma sa ia trenul regional inapoi spre casa. Era intuneric, iar ea se ducea sa se intoarca la inchisoare. Trenul se strecura printre cladiri ca printr-o ecluza, pe linia lui suspendata. Blocuri de-o parte si de alta, cu fatade de beton neted si ferestre dreptunghiulare, de cate cinci niveluri toate. Unele ferestre luminate, unele intunecate; unele cu plante, unele fara. Pe urma, brusc, peisajul s-a schimbat. I-a luat ceva timp sa observe pe-ntuneric, dar dintr-odata a vazut ca trecea pe deasupra unui gard inalt din plasa de sarma.
    - Ce m-am gandit: daca eu trec pe-aici, pe langa ditamai gardul de sarma, pe care as putea sa-l si ating cu mana, pai, atunci Berlinul de Vest ar trebui sa fie chiar dincolo, de cealalta parte a gardului.
    A coborat din tren, a trecut pe celalalt peron si s-a urcat in alt tren, in directia opusa. Era chiar asa, cum i se paruse de prima data: un gard inalt din plasa de sarma. A coborat iar, a schimbat trenurile si a luat-o inapoi, de asta-data coborand la statia Podul Bornholmer. Mai tarziu, am cautat si eu podul Bornholmer pe o harta a orasului. Auzisem de el si credeam ca era unul dintre punctele pe care Germania de Est si Germania de Vest le foloseau pentru a face schimb de spioni. Acum, nu mai vad nimic altceva, cand desfac o harta a orasului, decat acest pod. E ca si cum ai observa, la un moment dat, ca o persoana are un ochi putin stramb, si pe urma nu mai vezi nimic altceva la chipul respectiv.
    Rareori se intampla ca o linie de tren din Est si o linie de tren din Vest sa se intalneasca, in Germania divizata. La podul Bornholmer, chiar si acum, linia de tren din Vest face o bucla mare dinspre nord-vest catre sud-vest, iar linia de tren din Est o alta bucla mare, dinspre sud-est catre nord-est. Formele pe care le au, pe harta, seamana cu doua profiluri mari de fete care se pupa nas-in-nas, ca la populatia maori.
    La podul Bornholmer, granita trecea, macar teoretic, de-a lungul spatiului dintre liniile de tren. In alte locuri din Berlin, granita, care insemna si Zidul, arata ca o rana lunga prin trupul metropolei. Zidul strabatea case, trecea de-a lungul strazilor, de-a lungul canalelor si bloca liniile de tren subterane. Aici, insa, in loc sa taie linia de tren, est-germanii construisera cele mai multe fortificatii ale Zidului inaintea liniei de tren de pe partea de Est, ingaduindu-le trenurilor din Est sa ajunga pana la celalalt zid, la capatul fasiei mortii.”
Citeste mai mult

Detaliile produsului

De acelasi autor

De pe acelasi raft

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one