Mai sunt
00
00
00
00
X
Categorii:
inchide meniul
Manuale Scolare
Bestselleruri
L-V 08:00 - 20:00 0371.781.781

Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului - Anna Funder

4

23.94  Lei 39.9  Lei

sau 2394 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: LIT978-606-33-1980-8

An aparitie: 2017

Autor: Anna Funder

Categoria: Istorie Universala

Colectie: Kronika

Editie: Necartonata

Editura: LITERA

Format: 200x140

Nr. pagini: 350

Traducator: Mihnea Gafita



Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei
Puncte de fidelitate
30 de Zile Drept de Retur
 

    In 1989, Zidul Berlinului a cazut. La scurta vreme dupa aceea, cele doua Germanii s-au reunificat, iar Germania de Est a incetat sa existe. Bestsellerul Annei Funder, Stasiland, ne aduce povesti extraordinare din viata reala, asa cum era ea in fosta Germanie de Est. Se intalneste cu Miriam, care a incercat sa fuga in Germania de Vest cand avea doar saisprezece ani; ne spune povestea trista a lui Frau Paul, care a fost despartita de copilul ei la Zidul Berlinului si se imbata cu legendarul „Mik Jeger al Estului“, pe care autoritatile l-au declarat – informandu-l si in persoana – mort. Si se intalneste si cu insisi membrii Stasi, in continuare foarte mandri de metodele lor de supraveghere. Povestirea plina de forta a lui Funder despre o lume plina de brutalitate a intrat in randul operelor clasice ale contemporaneitatii.

    "Lirica, amara, amuzanta si trista, scrierea sa le permite multor martori sa se elibereze a doua oara de poveara trecutului." - The Observer
    "O carte fascinanta... Nu ma pot gandi la o introducere mai buna in realitatea brutala a represiunii din Germnaia de Est.: - The Sunday Telegraph


    Fragment din volumul "Stasiland. Povesti din spatele Zidului Berlinului" de Anna Funder:
 
    „Dureaza mai putin de doua ore sa ajungi de la Leipzig la Berlin, dar Miriam nu mai fusese niciodata acolo. Singura intr-un oras atat de mare, si-a cumparat o harta de la gara.
    - Voiam s-arunc o privire spre frontiera, in cateva locuri. Ma gandeam: nu se poate asa ceva, trebuie sa existe undeva un loc, pe unde sa poti trece peste monstruozitatea aia.
    La Poarta Brandenburg, a ramas uimita de faptul ca ajunsese efectiv langa Zid. Nu-i venea sa creada c-o lasasera gardienii sa se-apropie atat de mult. Dar era prea drept si prea inalt ca sa poata fi escaladat. Mai tarziu, a aflat ca, in portiunea respectiva, toate instalatiile de frontiera erau amplasate dincolo de Zid.
    - Chiar dac-as fi fost in stare sa ma catar pana sus de tot, n-as fi reusit decat sa-mi scot capul deasupra si sa le fac „Salut!”, uite-asa, cu mainile, gardienilor estici - si-si flutura ambele brate, in timp ce ridica din umeri.
    La caderea serii, sansele pareau si ele din ce in ce mai sumbre. Zice:
    - Nu reusisem sa gasesc nici o fisura-n toata chestia aia.
    Era infrigurata si nefericita. S-a urcat in metroul de suprafata, care s-o duca pana-n Alexanderplatz, de unde urma sa ia trenul regional inapoi spre casa. Era intuneric, iar ea se ducea sa se intoarca la inchisoare. Trenul se strecura printre cladiri ca printr-o ecluza, pe linia lui suspendata. Blocuri de-o parte si de alta, cu fatade de beton neted si ferestre dreptunghiulare, de cate cinci niveluri toate. Unele ferestre luminate, unele intunecate; unele cu plante, unele fara. Pe urma, brusc, peisajul s-a schimbat. I-a luat ceva timp sa observe pe-ntuneric, dar dintr-odata a vazut ca trecea pe deasupra unui gard inalt din plasa de sarma.
    - Ce m-am gandit: daca eu trec pe-aici, pe langa ditamai gardul de sarma, pe care as putea sa-l si ating cu mana, pai, atunci Berlinul de Vest ar trebui sa fie chiar dincolo, de cealalta parte a gardului.
    A coborat din tren, a trecut pe celalalt peron si s-a urcat in alt tren, in directia opusa. Era chiar asa, cum i se paruse de prima data: un gard inalt din plasa de sarma. A coborat iar, a schimbat trenurile si a luat-o inapoi, de asta-data coborand la statia Podul Bornholmer. Mai tarziu, am cautat si eu podul Bornholmer pe o harta a orasului. Auzisem de el si credeam ca era unul dintre punctele pe care Germania de Est si Germania de Vest le foloseau pentru a face schimb de spioni. Acum, nu mai vad nimic altceva, cand desfac o harta a orasului, decat acest pod. E ca si cum ai observa, la un moment dat, ca o persoana are un ochi putin stramb, si pe urma nu mai vezi nimic altceva la chipul respectiv.
    Rareori se intampla ca o linie de tren din Est si o linie de tren din Vest sa se intalneasca, in Germania divizata. La podul Bornholmer, chiar si acum, linia de tren din Vest face o bucla mare dinspre nord-vest catre sud-vest, iar linia de tren din Est o alta bucla mare, dinspre sud-est catre nord-est. Formele pe care le au, pe harta, seamana cu doua profiluri mari de fete care se pupa nas-in-nas, ca la populatia maori.
    La podul Bornholmer, granita trecea, macar teoretic, de-a lungul spatiului dintre liniile de tren. In alte locuri din Berlin, granita, care insemna si Zidul, arata ca o rana lunga prin trupul metropolei. Zidul strabatea case, trecea de-a lungul strazilor, de-a lungul canalelor si bloca liniile de tren subterane. Aici, insa, in loc sa taie linia de tren, est-germanii construisera cele mai multe fortificatii ale Zidului inaintea liniei de tren de pe partea de Est, ingaduindu-le trenurilor din Est sa ajunga pana la celalalt zid, la capatul fasiei mortii.”

Livrarea se face din stoc din depozitul de carte Libris, in zilele lucratoare. Transportul este gratuit prin curier rapid, oriunde in Romania, pentru orice comanda de minimum 75 de lei. Pentru orice solicitare apelati call center-ul Libris de luni pana vineri intre orele 8-20.

Altii au comandat si...

commentarii
Rating general al produsului
4 (1 review-uri)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri
Zamfir 07/11/2020
POVEȘTI DIN SPATELE ZIDULUI BERLINULUI- povești tulburătoare și, poate de neînțeles astăzi, din spatele Zidului Berlinului. Cartea australiencei ANNA FUNDER se bazează pe mărturiile unor foști membri și informatori STASI, nu în ultimul rând pe mărturiile victimelor sinistrului aparat de opresiune est-german: STASI. Da, STASI, "o armată internă, prin care guvernul ținea totul sub control. Treaba ei era să știe totul despre toată lumea, folosind orice mijloace pe care le avea la dispoziție. Știa cine-ți venea în vizită, știa cu cine vorbeai la telefon, știa dacă nevasta îți pune coarne. ...... Așezate unul lângă altul, în picioare, dosarele deschise de STASI propriilor concetățeni ar fi format un șir lung de 180 de kilometri ... Stasi avea 97 000 de angajați, mai mult decât suficienți, ca să supravegheze o țară cu șaptesprezece milioane de locuitori .... un ofițer STASI la 63 de oameni". Cititorul român care a trăit în comunism va identifica cu siguranță numeroase analogii cu Securitatea românească, un alt aparat represiv de tristă amintire, a cărui eficiență, păstrând proporțiile, este comparabilă cu STASI. Inspirat titlu pentru carte (STASILAND), la fel de inspirată imaginea de pe copertă.

sus
Feedback Wishlist