Statul de drept
Statul de drept
Statul de drept este un concept cheie pentru protectia drepturilor omului. Desi prezent in Constitutia Romaniei, el nu este pe deplin fructificat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Motivul acestui divort relativ dintre norma si aplicare este ca statul de drept este perceput ca un postulat a carui validitate nu cere nicio demonstratie, invocarea sa fiind mai degraba rituala decat functionala.
Jacques Chevallier lamureste conceptul in contextul tipic epocii actuale, marcata de provocarile post-totalita-rismului si ale crizei statului, fructificand genealogia acestei constructii teoretice, evadata din sfera juridicului pentru a deveni o «figura impusa» a politicii. El depaseste viziunea formalista asupra statului de drept, bazata pe ierarhia normelor, si privilegiaza o viziune substantialista, centrata pe garantarea libertatilor fundamentale, atragand in acelasi timp atentia asupra limitelor utilizarii lui.
Prin publicarea lucrarii Statul de drept a lui Jacques Chevallier, aflata la a cincea editie in Franta, este prezentata publicului din Romania una dintre temele centrale ale dezbaterii filosofice si politice ale ultimilor 40 de ani, cea a mecanismelor de protectie contra interventionismului statal si posibilelor abuzuri ale majoritatilor democratice, tema extrem de actuala in contextul social, politic si juridic romanesc.
Recenzii ale lucrarii Statul de drept
Lecturarea sa poate fi considerata ca o prioritate civica, indiferent de nationalitatea sau mediul cititorului (Critiques Libres)
Jacques Chevallier se apleaca asupra vitalitatii actuale a statului de drept, asupra conditiilor sale de posibilitate, ca si asupra implicatiilor sale sociale. El ne face sa vedem o notiune victima a unei maladii suspecte care ii altereaza sensul. (…) Importanta acestei lucrari se datoreaza pozitiei pe care o adopta autorul in fata multiplelor experiente politice care se reclama de la statul de drept. Neignorand niciuna dintre utilizarile mitice ale acestei referinte, el refuza totusi sa vada in aceasta doar o escrocherie, agitata pentru a face diversiune. (…) Problema lui Jacques Chevallier nu este sa demonstreze ce ar putea sau ar trebui sa fie statul de drept. El se straduieste, printr-un demers de tip genealogic, sa elucideze diferitele strategii politice care au putut sa se exprime si continua sa o faca sub marca de stat de drept. Unii vor spune ca lucrarea il plaseaza pe autorul sau intr-o pozitie foarte expusa pe frontul ideologic al reintoarcerii la drept, de curand deschis de catre juristi. (…) Dar vedem cu greu cum s-ar putea pune problemele in afara reperelor si perspectivelor trasate de acest «Stat de drept». (Jacques CAILLOSSE, Droit et Societe)
Multe dintre aceste contributii sunt pe de-a-ntregul accesibile si perfect compatibile cu cadrul invatarii stiintelor sociale in liceu. (Chearles HENRY, Revue Idees)
Jacques Chevallier lamureste conceptul in contextul tipic epocii actuale, marcata de provocarile post-totalita-rismului si ale crizei statului, fructificand genealogia acestei constructii teoretice, evadata din sfera juridicului pentru a deveni o «figura impusa» a politicii. El depaseste viziunea formalista asupra statului de drept, bazata pe ierarhia normelor, si privilegiaza o viziune substantialista, centrata pe garantarea libertatilor fundamentale, atragand in acelasi timp atentia asupra limitelor utilizarii lui.
Prin publicarea lucrarii Statul de drept a lui Jacques Chevallier, aflata la a cincea editie in Franta, este prezentata publicului din Romania una dintre temele centrale ale dezbaterii filosofice si politice ale ultimilor 40 de ani, cea a mecanismelor de protectie contra interventionismului statal si posibilelor abuzuri ale majoritatilor democratice, tema extrem de actuala in contextul social, politic si juridic romanesc.
Recenzii ale lucrarii Statul de drept
Lecturarea sa poate fi considerata ca o prioritate civica, indiferent de nationalitatea sau mediul cititorului (Critiques Libres)
Jacques Chevallier se apleaca asupra vitalitatii actuale a statului de drept, asupra conditiilor sale de posibilitate, ca si asupra implicatiilor sale sociale. El ne face sa vedem o notiune victima a unei maladii suspecte care ii altereaza sensul. (…) Importanta acestei lucrari se datoreaza pozitiei pe care o adopta autorul in fata multiplelor experiente politice care se reclama de la statul de drept. Neignorand niciuna dintre utilizarile mitice ale acestei referinte, el refuza totusi sa vada in aceasta doar o escrocherie, agitata pentru a face diversiune. (…) Problema lui Jacques Chevallier nu este sa demonstreze ce ar putea sau ar trebui sa fie statul de drept. El se straduieste, printr-un demers de tip genealogic, sa elucideze diferitele strategii politice care au putut sa se exprime si continua sa o faca sub marca de stat de drept. Unii vor spune ca lucrarea il plaseaza pe autorul sau intr-o pozitie foarte expusa pe frontul ideologic al reintoarcerii la drept, de curand deschis de catre juristi. (…) Dar vedem cu greu cum s-ar putea pune problemele in afara reperelor si perspectivelor trasate de acest «Stat de drept». (Jacques CAILLOSSE, Droit et Societe)
Multe dintre aceste contributii sunt pe de-a-ntregul accesibile si perfect compatibile cu cadrul invatarii stiintelor sociale in liceu. (Chearles HENRY, Revue Idees)
Descrierea produsului
Statul de drept este un concept cheie pentru protectia drepturilor omului. Desi prezent in Constitutia Romaniei, el nu este pe deplin fructificat in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Motivul acestui divort relativ dintre norma si aplicare este ca statul de drept este perceput ca un postulat a carui validitate nu cere nicio demonstratie, invocarea sa fiind mai degraba rituala decat functionala.
Jacques Chevallier lamureste conceptul in contextul tipic epocii actuale, marcata de provocarile post-totalita-rismului si ale crizei statului, fructificand genealogia acestei constructii teoretice, evadata din sfera juridicului pentru a deveni o «figura impusa» a politicii. El depaseste viziunea formalista asupra statului de drept, bazata pe ierarhia normelor, si privilegiaza o viziune substantialista, centrata pe garantarea libertatilor fundamentale, atragand in acelasi timp atentia asupra limitelor utilizarii lui.
Prin publicarea lucrarii Statul de drept a lui Jacques Chevallier, aflata la a cincea editie in Franta, este prezentata publicului din Romania una dintre temele centrale ale dezbaterii filosofice si politice ale ultimilor 40 de ani, cea a mecanismelor de protectie contra interventionismului statal si posibilelor abuzuri ale majoritatilor democratice, tema extrem de actuala in contextul social, politic si juridic romanesc.
Recenzii ale lucrarii Statul de drept
Lecturarea sa poate fi considerata ca o prioritate civica, indiferent de nationalitatea sau mediul cititorului (Critiques Libres)
Jacques Chevallier se apleaca asupra vitalitatii actuale a statului de drept, asupra conditiilor sale de posibilitate, ca si asupra implicatiilor sale sociale. El ne face sa vedem o notiune victima a unei maladii suspecte care ii altereaza sensul. (…) Importanta acestei lucrari se datoreaza pozitiei pe care o adopta autorul in fata multiplelor experiente politice care se reclama de la statul de drept. Neignorand niciuna dintre utilizarile mitice ale acestei referinte, el refuza totusi sa vada in aceasta doar o escrocherie, agitata pentru a face diversiune. (…) Problema lui Jacques Chevallier nu este sa demonstreze ce ar putea sau ar trebui sa fie statul de drept. El se straduieste, printr-un demers de tip genealogic, sa elucideze diferitele strategii politice care au putut sa se exprime si continua sa o faca sub marca de stat de drept. Unii vor spune ca lucrarea il plaseaza pe autorul sau intr-o pozitie foarte expusa pe frontul ideologic al reintoarcerii la drept, de curand deschis de catre juristi. (…) Dar vedem cu greu cum s-ar putea pune problemele in afara reperelor si perspectivelor trasate de acest «Stat de drept». (Jacques CAILLOSSE, Droit et Societe)
Multe dintre aceste contributii sunt pe de-a-ntregul accesibile si perfect compatibile cu cadrul invatarii stiintelor sociale in liceu. (Chearles HENRY, Revue Idees)
Jacques Chevallier lamureste conceptul in contextul tipic epocii actuale, marcata de provocarile post-totalita-rismului si ale crizei statului, fructificand genealogia acestei constructii teoretice, evadata din sfera juridicului pentru a deveni o «figura impusa» a politicii. El depaseste viziunea formalista asupra statului de drept, bazata pe ierarhia normelor, si privilegiaza o viziune substantialista, centrata pe garantarea libertatilor fundamentale, atragand in acelasi timp atentia asupra limitelor utilizarii lui.
Prin publicarea lucrarii Statul de drept a lui Jacques Chevallier, aflata la a cincea editie in Franta, este prezentata publicului din Romania una dintre temele centrale ale dezbaterii filosofice si politice ale ultimilor 40 de ani, cea a mecanismelor de protectie contra interventionismului statal si posibilelor abuzuri ale majoritatilor democratice, tema extrem de actuala in contextul social, politic si juridic romanesc.
Recenzii ale lucrarii Statul de drept
Lecturarea sa poate fi considerata ca o prioritate civica, indiferent de nationalitatea sau mediul cititorului (Critiques Libres)
Jacques Chevallier se apleaca asupra vitalitatii actuale a statului de drept, asupra conditiilor sale de posibilitate, ca si asupra implicatiilor sale sociale. El ne face sa vedem o notiune victima a unei maladii suspecte care ii altereaza sensul. (…) Importanta acestei lucrari se datoreaza pozitiei pe care o adopta autorul in fata multiplelor experiente politice care se reclama de la statul de drept. Neignorand niciuna dintre utilizarile mitice ale acestei referinte, el refuza totusi sa vada in aceasta doar o escrocherie, agitata pentru a face diversiune. (…) Problema lui Jacques Chevallier nu este sa demonstreze ce ar putea sau ar trebui sa fie statul de drept. El se straduieste, printr-un demers de tip genealogic, sa elucideze diferitele strategii politice care au putut sa se exprime si continua sa o faca sub marca de stat de drept. Unii vor spune ca lucrarea il plaseaza pe autorul sau intr-o pozitie foarte expusa pe frontul ideologic al reintoarcerii la drept, de curand deschis de catre juristi. (…) Dar vedem cu greu cum s-ar putea pune problemele in afara reperelor si perspectivelor trasate de acest «Stat de drept». (Jacques CAILLOSSE, Droit et Societe)
Multe dintre aceste contributii sunt pe de-a-ntregul accesibile si perfect compatibile cu cadrul invatarii stiintelor sociale in liceu. (Chearles HENRY, Revue Idees)
Detaliile produsului
