• Autor distins cu Premiul Nobel pentru literatura in 1930.
• Autor distins cu Premiul Pulitzer pentru literatura in 1926.
Un roman din literatura clasica, ce i-a adus recunoastere internationala lui Sinclair Lewis, contribuind si la obtinerea premiului
Nobel. Actiunea o are in centru pe Carol Kennicott, sotia unui medic de provincie care viseaza sa initieze reforme sociale si sa introduca arta si literatura in comunitate.
Roman rasplatit cu
Premiul Nobel pentru Literatura,
Strada Mare surprinde povestea unei tinere educate, absolventa de colegiu si cu studii universitare, mai apoi bibliotecara in Saint Paul, Minnesota. Una din acele carti clasice de exceptie care prezinta destinul unei femei inteligente in contextul unui inceput de secol XX, marcat de lupta femeilor pentru dreptul de vot si, in general, de primele incercari de emancipare feminina.
Carol Milford, protagonista, devine astfel un simbol al generatiei sale prin inteligenta ei, prin curajul de a-si exprima liber opiniile, prin originalitate si creativitate, prin idealismul si spiritul ei rebel.
Provocarile lui Carol incep odata cu casatoria si mutarea in oraselul de provincie Gropher Prairie. Aici, ea este socata de aspectul inestetic al orasului, de conservatorismul locuitorilor si de diferentele sociale: patura bogatilor (bancherul, mici afaceristi-proprietari de magazine) si a intelectualilor (profesoara, bibliotecara, doctorii), pe de o parte, si fermierii, servitoarele, angajatii, pe de alta parte. Dorinta ei de a modifica arhitectura orasului si de a imbunatati viata oamenilor se lovesc de un zid al indiferentei si al prejudecatilor. Nou-venita nu este vazuta cu ochi buni de nimeni din oras, iar sustinerea din partea sotului ei este adesea mult prea fragila.
Nici in abordarea unor teme de actualitate - precum izbucnirea Primului Razboi Mondial, Revolutia bolsevica ori Prohibitia - Carol Kennicott nu isi gaseste un partener de discutie pe masura.
Un rol important in desfasurarea actiunii, pe langa sotul lui Carol, il mai joaca: Bea, servitoarea devenita prietena ei cea mai buna; Miles Bjornstam, sau "Suedezul rosu", un autodidact inversunat pe protipendada provinciala si pe lume, in general; si tanarul Erik Valborg, intrupare tarzie a idealului ei de iubire, in contrast cu iubirea prozaica oferita de doctorul Kennicott.
[Castigator al
Premiului Nobel pentru Literatura] pentru robustetea si expresivitatea abilitatii sale artistice de a descrie si de a crea - cu inteligenta si umor - inedite tipologii de personaje. - Academia Suedeza, 1930
Romancierul care a surprins ingustimea in gandire si conformismul clasei de mijloc americane a primei jumatati de secol XX. - The New York Times
Traducere din limba engleza de Anca Peiu.
Fragment din cartea "Strada Mare" de Sinclair Lewis:
"Un mic cinematograf din lemn, numit "Boboc de Roza: Palatul Filmului". Litografii anuntand un film intitulat
Grasuta indragostita.
Bacania lui Howland & Gould. In vitrina, niste banane innegrite, rascoapte, si cateva capatani de salata verde pe care dormea o pisica. Rafturi acoperite cu hartie creponata rosie, acum decolorata si rupta, impestritata ici-colo de pete concentrice. Fara echivoc, pe zidul celui de-al doilea cat, semnele lojelor francmasonice: Cavalerii Pythias, Maccabeii, Padurarii, Masonii.
Macelaria Dahl & Oleson - o duhoare de sange.
Un magazin de bijuterii, cu ceasuri de mana (parand de tinichea), de dama. In fata lui, la curba, un urias orologiu de lemn care nu mergea.
O carciuma plina de muste bazaind, cu un desen reprezentand un stralucitor pahar de whisky auriu cu email tronand pe firma. Alte carciumi, de-a lungul strazii. Dinspre ele veneau o putoare de bere trezita si zgomot de voci groase vorbind in jargon americano-german sau inganand cantece deocheate - viciul sleit, rasuflat, si searbad -, subrezenia unei asezari de minerit, minus vigoarea sa. In fata carciumilor, nevestele fermierilor, sezand pe capra carutei, asteptandu-si barbatii sa se imbete zdravan si sa fie gata de dus acasa.
O pravalie de tutun numita "Casa Fumatorului", plina de tineri care jucau zaruri pe tigarete. Polite incarcate de reviste cu poze de prostituate grasane si fals sfioase in costume de baie vargate.
Un magazin de imbracaminte, cu o etalare de botine in stil Oxford in nuanta "sange de bou, cu varful buldog". Costume care aratau purtate si tocite, desi erau inca noi, spanzurand pe manechine cadaverice, cu obrajii sulemeniti."