Sunt regele Frantei! Regele soare!
Sunt regele Frantei! Regele soare!
Sunt regele Frantei! Regele Soare! este dedicata Ioanei Corbul, femeia ce a reprezentat „marea dragoste" a autorului. Dupa o mare deceptie, parasit de prima sotie dupa numai 5 ani, Vintila Corbul se indragosteste de fiica renumitului profesor universitar si scriitor Ion San-Giorgiu. In acea perioada, dupa ce toata averea familiei San-Giorgiu este confiscata de catre regimul comunist, Ioana traieste alaturi de mama sa, la limita subzistentei. Din cauza originii sale burgheze, a fost data afara de la Conservatorul de Arte Dramatice si se vede obligata sa se angajeze muncitoare necalificata intr-o fabrica de cutite.
Profesorul San-Giorgiu, dupa ce a fost judecat in lotul nr. 11 de criminali de razboi si condamnat la moarte de „justitia comunista" pentru propaganda hitlerista, si-a petrecut ultimii ani din viata in exil, in Germania. Surprinzator, in timp ce ne documentam asupra biografiei lui Vintila Corbul, am aflat ca in anul 1921, Ion San-Giorgiu avea o rubrica permanenta in „Adevarul Literar si Artistic", astazi suplimentul cultural de miercuri al ziarului „Adevarul".
Ioana si Vintila se casatoresc, chiar daca amandoi erau muncitori necalificati, ea la o fabrica de cutite, el la ICAB (Intreprinderea de Canal si Apa Bucuresti), si abia aveau din ce sa traiasca. Pentru a-si completa modestul venit, incep sa traduca opere literare din limbile franceza si engleza.
Dupa ani de mizerie, obligat sa-si paraseasca locul de munca din cauza unei boli grave la ochi, autorul incepe din nou sa scrie si publica prima carte de succes. In timp ce scria Caderea Constantinopolelui, cartea ce il va lansa definitiv, Vintila Corbul primeste o lovitura foarte puternica. Ioana il anunta - dupa cum povesteste autorul, „cu zambetul pe buze"- ca a fost depistata cu cancer intr-o faza avansata. Drama mortii sotiei, la numai 35 de ani, dupa 15 ani de casnicie, precum si ultimele luni de suferinta ale acesteia, l-au marcat definitiv. Incepe sa scrie frenetic, pentru a-si uita durerea si nu mai iubeste niciodata o alta femeie.
Pastreaza si acum fotografia Ioanei, dupa aproape 40 de ani de la disparitie, la vedere, in biblioteca, alaturi de ceea ce iubeste cel mai mult: cartile.
Descrierea produsului
Sunt regele Frantei! Regele Soare! este dedicata Ioanei Corbul, femeia ce a reprezentat „marea dragoste" a autorului. Dupa o mare deceptie, parasit de prima sotie dupa numai 5 ani, Vintila Corbul se indragosteste de fiica renumitului profesor universitar si scriitor Ion San-Giorgiu. In acea perioada, dupa ce toata averea familiei San-Giorgiu este confiscata de catre regimul comunist, Ioana traieste alaturi de mama sa, la limita subzistentei. Din cauza originii sale burgheze, a fost data afara de la Conservatorul de Arte Dramatice si se vede obligata sa se angajeze muncitoare necalificata intr-o fabrica de cutite.
Profesorul San-Giorgiu, dupa ce a fost judecat in lotul nr. 11 de criminali de razboi si condamnat la moarte de „justitia comunista" pentru propaganda hitlerista, si-a petrecut ultimii ani din viata in exil, in Germania. Surprinzator, in timp ce ne documentam asupra biografiei lui Vintila Corbul, am aflat ca in anul 1921, Ion San-Giorgiu avea o rubrica permanenta in „Adevarul Literar si Artistic", astazi suplimentul cultural de miercuri al ziarului „Adevarul".
Ioana si Vintila se casatoresc, chiar daca amandoi erau muncitori necalificati, ea la o fabrica de cutite, el la ICAB (Intreprinderea de Canal si Apa Bucuresti), si abia aveau din ce sa traiasca. Pentru a-si completa modestul venit, incep sa traduca opere literare din limbile franceza si engleza.
Dupa ani de mizerie, obligat sa-si paraseasca locul de munca din cauza unei boli grave la ochi, autorul incepe din nou sa scrie si publica prima carte de succes. In timp ce scria Caderea Constantinopolelui, cartea ce il va lansa definitiv, Vintila Corbul primeste o lovitura foarte puternica. Ioana il anunta - dupa cum povesteste autorul, „cu zambetul pe buze"- ca a fost depistata cu cancer intr-o faza avansata. Drama mortii sotiei, la numai 35 de ani, dupa 15 ani de casnicie, precum si ultimele luni de suferinta ale acesteia, l-au marcat definitiv. Incepe sa scrie frenetic, pentru a-si uita durerea si nu mai iubeste niciodata o alta femeie.
Pastreaza si acum fotografia Ioanei, dupa aproape 40 de ani de la disparitie, la vedere, in biblioteca, alaturi de ceea ce iubeste cel mai mult: cartile.
Detaliile produsului
