Am citit cartea intr-o singura noapte, fara s-o mai las din mana. M-am revazut in franturi, in fiecare capitol din viata femeii care a trait dupa «cum se cade». Isi traia viata ca la carte, dar filele cartii ei erau goale, iar capitolele se repetau. Fiecare dintre noi se va regasi in aceasta poveste, numai ca nu stiu cati vom avea curajul sa recunoastem ca avem temeri, regrete, vise neindeplinite si o dorinta secreta de a o lua de la inceput. De a face o schimbare. Aceasta carte m-a rascolit, m-a facut sa plang, m-a trimis sa ma uit la reflexia mea in oglinda si m-a determinat sa-mi placa ceea ce vad in ea.

Scriitoarea Corina Ozon patrunde adanc in subconstientul uman si scoate la iveala ceea ce noi nu vrem sa recunoastem: «Esti captiv intr-o lume sigura, in care sentimentele se asaza in straturi, pana formeaza perna pe care dormi (…) Pana la urma, important este ca macar sa incerci sa intri in vis, oricat de tarziu ai crede ca este (…) Fericirea este un act de curaj». - Dana Savuica