Nici o rasturnare de perspectiva in stiinta nu e comparabila cu cea produsa, in primele decenii ale secolului XX, de aparitia mecanicii cuantice. Intreaga lume a conceptiilor clasice despre natura se prabusea, pentru a face loc unor idei stranii, in raspar cu intuitia comuna dupa care, de secole, se calauzise cunoasterea. In avangarda fizicienilor care au savarsit aceasta schimbare radicala s-a aflat danezul Niels Bohr – nu numai ca a creat primul model coerent al atomului, dar a dat acea interpretare a teoriei cuanitice care ramane si azi in vigoare.

Teoria atomica si descrierea naturii contine patru articole scrise de Bohr in anii '20, marturii ale dezbaterii intelectuale aprinse din jurul noilor idei cuantice. Dincolo de importanta lor istorica, aceste texte ne confrunta cu probleme stiintifice si filozofice care nu si-au pierdut nimic din actualitate. Surprinzatoare si seducatoare e, poate, mai ales analogia pe care o face Bohr intre teoria cuantica si psihologie.
 

NIELS BOHR s-a nascut in 1885 la Copenhaga. Dupa studii de fizica si sustinerea doctoratului in Danemarca, in 1911 Bohr ajunge in Anglia, unde face cunostinta cu Ernest Rutherford si modelul atomic empiric al acestuia. Intors la Copenhaga, elaboreaza propriul sau model atomic, in care rezultatele lui Rutherford sunt combinate cu notiunea de cuanta de energie, introdusa de Max Planck – contributie care reprezinta actul de nastere al asa-numitei teorii cuantice vechi si care ii va aduce, in 1922, Premiul Nobel pentru fizica. Dupa eforturi indelungate, in 1921 reuseste sa infiinteze la Copenhaga Institutul de Fizica Teoretica, institut care a devenit imediat principalul centru de atractie al fizicienilor din intreaga lume si unde a fost elaborata o interpretare a mecanicii cuantice in vigoare si azi. In 1943, dupa ce Germania nazista ocupase Danemarca, Bohr s-a refugiat in Suedia, iar apoi a participat, in America, la Proiectul Manhattan de construire a bombei atomice. A murit la Copenhaga in 1962.