Fata cu cercel de perla - Tracy Chevalier

19.95 Lei

sau 1995 de puncte. Detalii.

In stoc

Cod: POL978-973-46-2937-4

An aparitie: 2012

Autor: Tracy Chevalier

Categoria: Literatura contemporana

Colectie: Top 10

Editie: Necartonata

Editura: POLIROM

Format: 180 x 110 mm

Nr. pagini: 252

Traducator: Horia Florian Popescu

Adauga in wishlist

Trebuie sa fii logat

Transport Gratuit peste 75 de lei

Puncte de fidelitate

30 de Zile Drept de Retur

Altii au comandat si...

Rating general al produsului

4 (5 review-uri)

5 stele
						
(3)
4 stele
						
(0)
3 stele
						
(1)
2 stele
							
(1)
1 stele
							
(0)

Ai cumparat acest produs? Spune-ti parerea!

Acorda o nota produsului

Review-uri

Arhip Mihaela 07/13/2020

Misterul celebrului tablou al lui Johannes Vermeer (pictor olandez, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft), „Fata cu cercel de perlă”, pictură nedatată şi care nu a fost concepută ca un portret convenţional, constituie punctul de plecare al romanului, captivant, la fel ca tabloul, prin intensitatea culorilor care prind viaţă în cuvinte.

Delft. În centrul Pieţei „dalele formau o stea cu opt colţuri în interiorul unui cerc. Fiecare colţ al stelei arăta spre o parte diferită a oraşului Delft.”

1664. 1665. 1666. 1667. Patru ani din viaţa celebrului tablou, începând cu cel în care pictorul îşi alege, mai mult sau mai puţin conştient, modelul pentru un tablou care nu se zărea încă la orizontul imaginaţiei sale, până în anul în care destinul modelului interferează cu cel al tabloului şi nu mai pot fi separate. Între aceşti doi ani, alţi doi conturează conflictele exterioare şi pe cel interior, prin intermediul cărora autoarea transfigurează realitatea, imaginând o posibilă poveste a „Fetei cu cercel de perlă”.

Secolul XVII îşi dezvăluie curgerea încărcată de reguli mai mult sau mai puţin stricte, mai mult sau mai puţin respectate, în Olanda în care pictorul Vermeer îşi păstrează libertatea creatoare, pictând foarte puţin, doar atunci când tablourile se cereau la lumină, în detrimentul situaţiei materiale a familiei, care la un moment dat devine ameninţător de precară.

Perspectiva narativă este subiectivă, povestea fiind spusă de Griet, fata unui pictor de faianţă, care pendulează fără voia ei între două lumi delimitate drastic de convingeri religioase şi de situaţia materială, două lumi care se confruntă mocnit şi îi ameninţă acesteia echilibrul spiritual. Intriga fascinează prin simplitate şi prin forţa cu care captează atenţia şi incită curiozitatea.

Scena iniţială ilustrează motivul central al culorii ca personaj. Este scena primei întâlniri a personajului-narator cu pictorul Vermeer, căruia îi remarcă iniţial vocea, „o voce profundă şi întunecată ca lemnul mesei pe care lucram”. Griet toacă legume în bucătărie. Venit în vizită cu scopul de a o întâlni în vederea angajării ca servitoare, Vermeer remarcă modul în care fata aşeza legumele pe care le toca: „... în cerc, fiecare cu secţiunea lui asemenea unei felii de plăcintă. Erau cinci felii: varză roşie, ceapă, praz, morcovi şi napi.”. Întrebată dacă a aşezat legumele în ordinea în care le pune în mâncare, Griet îşi justifică gestul cu un răspuns surprinzător: „Culorile se înfruntă când stau una lângă alta, domnule.”

A doua zi Griet îşi va începe munca în casa lui Vermeer.

Pentru mine, romanul este o frescă a societăţii olandeze din Delft, din secolul XVII, o poveste cu tuşe de un realism brut, în care nuanţele sentimentelor surprind viaţa unui tablou şi viaţa unei femei, de la inocenţă până la pierderea acesteia.

ANGHEL NICOLETA9 06/16/2020

Povestea lui Griet este o poveste despre maturizare, dar si o explorare a relatiei model-pictor, un amestec intre indragostire si fascinatie estetica care se va consuma in gesturi ambigue si discrete si , mai ales in tabloul care va deveni cunoscut.