Intors la Sankt Petersburg dupa un lung tratament la un sanatoriu din Elvetia, printul Lev Nikolaevici Miskin este luat in ris de inalta societatea a orasului, care il socoteste sarac cu duhul. Miskin se poarta mereu cu o sinceritate stingace, luata de majoritatea oamenilor drept prostie sau perfidie. In puritatea lui, Miskin se simte atras, din motive diferite, de doua femei de situatii opuse: Aglaia Ivanovna, femeia „cinstita”, de familie buna, de care e indragostit, si Nastasia Filippovna, femeia „compromisa”, de care printul se simte legat poate chiar mai profund, prin compasiunea pe care i-o inspira. Idiotul este romanul unei perpetue surprize, al nehotaririi si al reactiei convulsive a umanului fata de faptele unei societati violente care, in lipsa ratiunii, se conduce dupa instinct si patimi.

Desi nemarginirea ei te va coplesi, desi te vei rataci nu doar o data, desi aterizarea va fi incinsa de atmosfera densa pe care o vei strabate, vei stii, dupa ce ai petrecut o vreme acolo, de ce merita, macar o data pe an sa poposesti si sa traiesti experiente incofundabile pe planetele lui Dostoievski. (blog.libris.ro)

Carte recomandata de Cristian Teodorescu,  Ioana Chicet Macoveiciuc si George Banu in cadrul proiectului Libris, "Oameni si carti".

Fragment din cartea "Idiotul" de F.M. Dostoievski

"- Indiscutabil, nu exista nici un motiv si, desigur, nu avem prea multe in comun. Pentru ca, daca eu sint printul Miskin, iar sotia dumneavoastra se trage din stirpea noastra, asta, se intelege, nu este un motiv. Inteleg foarte bine. Insa, totusi, este singurul motiv. Am lipsit din Rusia mai bine de patru ani; de fapt, in ce hal am plecat: aproape ca nu eram in toate mintile! Nici atunci nu stiam nimic, iar acum cu atit mai putin. Am nevoie de oameni cumsecade, chiar si o problema as avea, dar nu stiu unde sa ma duc. Inca de la Berlin mi-am zis: „imi sint aproape rude, voi incepe cu ei; poate ca ne vom fi de folos unii altora, ei mie, eu lor, daca sint oameni cumsecade". Si am auzit ca sinteti oameni cumsecade.