„[Jiang Rong] va deveni probabil unul dintre cei mai mari si mai controversati romancieri chinezi din lume.“
The Guardian

„Totemul lupului a avut atat de mare succes in China pentru ca a declansat, chiar de la aparitie, polemici aprinse in privinta continutului sau foarte subversiv. A dat nastere la numeroase dezbateri pe Internet. A fost apreciata de oameni de afaceri, de intelectuali, de studenti la Litere, de jurnalisti si de marele public, dar a facut, totodata, obiectul atacurilor violente ale aparatorilor confucianismului, ale ultranationalistilor si ale aripii conservatoare a Partidului Comunist Chinez, care au cerut interzicerea ei, si inca o cer, chiar daca romanul este deja in biblioteci si face chiar obiectul unor teze de doctorat.“
Le Monde des livres

„Totemul lupului este cea mai buna carte scrisa de un autor chinez pe care am citit-o in ultimii ani, si singurul roman cu adevarat bun. Este revelatoare, rafinata, misterioasa – o minunatie.“
Jonathan Mirsky, Literary Review

„Roman panoramic despre viata in stepa mongola in timpul Revolutiei Culturale, aceasta capodopera este, totodata, un argument puternic al relatiei complexe dintre nomazi si sedentari, animale si oameni, natura si cultura. Actiunea, desfasurata lent, este reprezentata in detalii vii, pas cu pas. O carte fara pereche, de neuitat.“
Adrienne Clarkson, presedinte al juriului Man Asian Literary Prize, 2007

 

Povestea succesului lui Jiang Rong (n. 1946) este, s-ar putea spune, atipica. Profesor de istorie, cariera sa literara a inceput la saizeci si doi de ani, odata cu publicarea romanului biografist Totemul lupului, la care autorul marturiseste ca s-a gandit treizeci de ani.
Ca membru al unei familii burgheze, tineretea lui Lu Jiamin, numele real al autorului, a fost, ca a multor altora, profund marcata de experienta regimului maoist. Revolutia Culturala il determina sa se inroleze in Garzile Rosii, insa, dezaproband bibliocidul incurajat de regim, renunta la scurt timp. In 1967 este nevoit sa se stramute, asemeni multor tineri, in mediul rural si alege Mongolia Interioara, pentru ca se afla mai putin in vizorul autoritatilor. In 1978 se intoarce in capitala, se inscrie la universitate si participa activ la „Prima-vara de la Beijing“, iar in 1989 este arestat in timpul protestelor din Piata Tiananmen si inchis optsprezece luni.
Adevarat „fenomen“ editorial in China (patru milioane de exemplare vandute in primii trei ani de la publicare), Totemul lupului avea sa poarte numele autorului in indepartatul Occident, traversand barierele culturale cu o repeziciune pe care putine opere profund orientale au reusit sa o depaseasca. Au urmat decernarea Man Asian Literary Prize si, odata cu aceasta, descoperirea identitatii reale a autorului, cesiunea drepturilor de traducere in peste douazeci de limbi si achizitionarea drepturilor de ecranizare de catre Jean-Jacques Annaud (sapte ani in Tibet, Numele trandafirului s.a.), care si-a motivat alegerea vorbind despre relatia om–animal „extraordinar reprezentata in aceasta carte“.

Student la Pekin in timpul Revolutiei Culturale, Chenzhen este exilat in mediul rural, pentru a invata traiul la tara. Aventura sa incepe, astfel, in Mongolia Interioara, unde viata alaturi de pastorii nomazi il aduce fata in fata cu o cultura milenara, care sta sub semnul cultului Cerului si al totemului lupului, ca mesager intre om si divinitate. Functionand dupa cu totul alte principii decat societatea chinezilor han si suspendata parca in timp, comunitatea din stepa mongola il invata pas cu pas necesitatea respectarii ritmurilor naturii si a personalitatii unice a lupului, ca simbol al libertatii, inteligentei si curajului. Fascinatia lui Chenzhen fata de natura extraordinara a lupului culmineaza cu rapirea unui pui abia nascut si cu cresterea acestuia la iurta, ca experiment deopotriva stiintific si afectiv. Insa destinul lupului crescut in captivitate va fi destinul intregii comunitati nomade, obligate de guvern, in cele din urma, sa se stabilizeze si sa isi extirpe, astfel, identitatea, in numele idealurilor progresiste si antropocentriste ale regimului.

 

In ciuda controverselor pe care romanul le-a starnit in randul criticilor occidentali, multitudinea cheilor in care poate fi citit – fie ca o poveste emotionanta despre o relatie tabu intre o fiinta umana si un pui de lup, fie ca un studiu al culturii mongolilor nomazi din nordul Chinei, ca un manual de ecologie sau ca un manifest politic – il plaseaza  in randul acelor carti memorabile, care pot fi (re)citite la orice varsta si in orice epoca. Dincolo de interpretare, Totemul lupului ramane o poveste clasica, scrisa cu minutiozitatea picturii pe bob de orez, iar Jiang Rong, un artist desavarsit al naratiunii.