E ceva fierbere poetica in Iasi, in ultima vreme. Tineri foarte buni care-si scot prima carte. Peste munti, e adevarat. In seria asta apare transcender, cartea lui Bogdan Petcu. O astept de cativa ani. Parea gata, cu ceva vreme in urma, dar Bogdan a avut timp sa faca niste recalibrari. Volumul lui e ca Mjolnir, ciocanul lui Thor. Te zapaceste, daca te astepti la vreun anestezic poetic, un text pe care-l stii deja si te linisteste. transcender te provoaca. Te face sa-i citesti paginile pana la capat. As vrea sa dau un citat aici, cum se obisnuieste, dar toata cartea merita citata. Hai sa incerc unul, aproape la intamplare: "Tac./ Merg prin viata. Tac./ Ma gandesc la chestii si sa nu crezi ca /asta ma face o fiinta profunda.// Intrerupe-ma! Ca iubesc cezura,/ de-asta multe pleaca din mine si nu se intoarce/ nimic. Nu ma pot apara, nu ma poti apara./ As vrea sa ploua si sa adorm". - Radu Andriescu