Tratament fabulatoriu
Tratament fabulatoriu
« [Mircea Nedeciu] se decide sa scrie "o contrautopie fata de utopia negativa de tip Orwell pe care o traiam in realitatea acelui 1984". Tratament fabulatoriu (1986) este conceput, asadar - potrivit marturiei din Avertisment la editia a II-a, 1996 -, ca "un obiect util, un instrument pentru cresterea rezistentei la manipulare. Intr-un fel, aceasta idee era si marturisirea unui esec : daca nu poti lupta sau daca lupta n-are sanse de succes, singura forma de rezistenta este sa ne refugiem in fabulatoriu".
Pentru a apara caracterul subversiv al cartii, Mircea Nedelciu o insoteste de o prefata ampla si docta (la origine, teza de licenta), considerata anticomunista de catre Consiliul Culturii si care, din acest motiv, a facut obiectul unor indelungi negocieri intre cenzori si autor. Prefata nu joaca doar rolul de paratrasnet ideologic (inclusiv prin depozitarea aici a concesiilor ideologice), ci dovedeste apetenta si inzestrarea reala a lui Mircea Nedelciu pentru teorie. Continind si citeva paranteze epice si autobiografice, aceasta vorbeste despre functiile artei, despre adecvarea metodelor critice la text, valorile posibile ale literaturii si, veritabil fir rosu, despre eficienta ei, adica despre faptul ca aceasta ar putea deveni "o activitate textuanta prin care se poate interveni constructiv in lume". De altfel, intr-o maniera impusa de cartile anterioare, vocea autorului irumpe in mai multe rinduri pe parcursul romanului pentru a interoga relatia sa cu personajele ("Poate exista deci si autorul cu cap de personaj ? si personajul cu cap de autor ?") sau pentru a face consideratii asupra rescrierii : "Rescrierea este unul dintre cele mai captivante evenimente ale scrisului. Era o toamna frumoasa atunci cind am scris acest capitol despre iarna.
E luna mai acum, cind il rescriu." »
Sanda Cordos
Pentru a apara caracterul subversiv al cartii, Mircea Nedelciu o insoteste de o prefata ampla si docta (la origine, teza de licenta), considerata anticomunista de catre Consiliul Culturii si care, din acest motiv, a facut obiectul unor indelungi negocieri intre cenzori si autor. Prefata nu joaca doar rolul de paratrasnet ideologic (inclusiv prin depozitarea aici a concesiilor ideologice), ci dovedeste apetenta si inzestrarea reala a lui Mircea Nedelciu pentru teorie. Continind si citeva paranteze epice si autobiografice, aceasta vorbeste despre functiile artei, despre adecvarea metodelor critice la text, valorile posibile ale literaturii si, veritabil fir rosu, despre eficienta ei, adica despre faptul ca aceasta ar putea deveni "o activitate textuanta prin care se poate interveni constructiv in lume". De altfel, intr-o maniera impusa de cartile anterioare, vocea autorului irumpe in mai multe rinduri pe parcursul romanului pentru a interoga relatia sa cu personajele ("Poate exista deci si autorul cu cap de personaj ? si personajul cu cap de autor ?") sau pentru a face consideratii asupra rescrierii : "Rescrierea este unul dintre cele mai captivante evenimente ale scrisului. Era o toamna frumoasa atunci cind am scris acest capitol despre iarna.
E luna mai acum, cind il rescriu." »
Sanda Cordos
Descrierea produsului
« [Mircea Nedeciu] se decide sa scrie "o contrautopie fata de utopia negativa de tip Orwell pe care o traiam in realitatea acelui 1984". Tratament fabulatoriu (1986) este conceput, asadar - potrivit marturiei din Avertisment la editia a II-a, 1996 -, ca "un obiect util, un instrument pentru cresterea rezistentei la manipulare. Intr-un fel, aceasta idee era si marturisirea unui esec : daca nu poti lupta sau daca lupta n-are sanse de succes, singura forma de rezistenta este sa ne refugiem in fabulatoriu".
Pentru a apara caracterul subversiv al cartii, Mircea Nedelciu o insoteste de o prefata ampla si docta (la origine, teza de licenta), considerata anticomunista de catre Consiliul Culturii si care, din acest motiv, a facut obiectul unor indelungi negocieri intre cenzori si autor. Prefata nu joaca doar rolul de paratrasnet ideologic (inclusiv prin depozitarea aici a concesiilor ideologice), ci dovedeste apetenta si inzestrarea reala a lui Mircea Nedelciu pentru teorie. Continind si citeva paranteze epice si autobiografice, aceasta vorbeste despre functiile artei, despre adecvarea metodelor critice la text, valorile posibile ale literaturii si, veritabil fir rosu, despre eficienta ei, adica despre faptul ca aceasta ar putea deveni "o activitate textuanta prin care se poate interveni constructiv in lume". De altfel, intr-o maniera impusa de cartile anterioare, vocea autorului irumpe in mai multe rinduri pe parcursul romanului pentru a interoga relatia sa cu personajele ("Poate exista deci si autorul cu cap de personaj ? si personajul cu cap de autor ?") sau pentru a face consideratii asupra rescrierii : "Rescrierea este unul dintre cele mai captivante evenimente ale scrisului. Era o toamna frumoasa atunci cind am scris acest capitol despre iarna.
E luna mai acum, cind il rescriu." »
Sanda Cordos
Pentru a apara caracterul subversiv al cartii, Mircea Nedelciu o insoteste de o prefata ampla si docta (la origine, teza de licenta), considerata anticomunista de catre Consiliul Culturii si care, din acest motiv, a facut obiectul unor indelungi negocieri intre cenzori si autor. Prefata nu joaca doar rolul de paratrasnet ideologic (inclusiv prin depozitarea aici a concesiilor ideologice), ci dovedeste apetenta si inzestrarea reala a lui Mircea Nedelciu pentru teorie. Continind si citeva paranteze epice si autobiografice, aceasta vorbeste despre functiile artei, despre adecvarea metodelor critice la text, valorile posibile ale literaturii si, veritabil fir rosu, despre eficienta ei, adica despre faptul ca aceasta ar putea deveni "o activitate textuanta prin care se poate interveni constructiv in lume". De altfel, intr-o maniera impusa de cartile anterioare, vocea autorului irumpe in mai multe rinduri pe parcursul romanului pentru a interoga relatia sa cu personajele ("Poate exista deci si autorul cu cap de personaj ? si personajul cu cap de autor ?") sau pentru a face consideratii asupra rescrierii : "Rescrierea este unul dintre cele mai captivante evenimente ale scrisului. Era o toamna frumoasa atunci cind am scris acest capitol despre iarna.
E luna mai acum, cind il rescriu." »
Sanda Cordos
Detaliile produsului
