Ca orice domeniu, arta muzicala face mereu pasi inainte ; ea se dezvolta prin noi mijloace de expresie, nimic si nimeni nu poate opri lucrurile pe loc.

Pana in pragul acestui secol (XX) intreaga creatie a omenirii atat cea de concept modal cat si cea de concept tonal s-a comportat unitar pe planul functionalitatii, caracterizindu-se prin existenta unui focus central polarizator de functii si de forte psihoemotionale, de la care porneau apoi celelalte ierarhizari si subordonari ale sunetelor in sistemele componistice utilizate.

Creatiile muzicale de variate stiluri si concepte, de diferite surse si origini, din toate directille si timpurile, de la diversele mari personalitati creatoare ale universului muzical, au mers pe acelasi unic si mare traiect, avind drept trasatura comuna: existenta centrului polarizator (tonicii).

Fragment:

"Muzica inseamna  prin definitie traire emotionala complexa, expresivitate, comunicativitate in oricare dintre cele trei mari ipostaze ale actului artistic : creatie, interpretare si receptare a operei de arta. In acest context, totdeauna legatura si comunicarea  pe calea partiturii  dintre creator si interpret a constituit o problema de prirna importanta de care depinde, pina la urma, redarea corecta sl inspirata a mesajului artistic. IntrucIt, in mod firesc, sistemul muzical de notatie n-a fost sl nu va fi niciodata in stare sa redea in partitura subtilitatea executiei si trairii artistice s-a cautat totusi sa se sugereze interpretului  prin termeni si expresii specifice  atitudinea, starile sufletesti si emotiile incercate de compozitor, iar uneori ambianta si atmosfera ce se desprind din opera de arta respectiva. Ei se trec la Inceputul piesei muzicale, ori pe parcurs  in cazul ca a intervenit o schimbare a atmosferei initiale. Redam, in continuare, catalogul  desigur incomplet al acestor terrneni, in versiune italiana, germana , franceza si engleza, cum se intilnesc azi in partiturile diveselor edituri. Precizam insa ca, versiunea italiana cuprinde termenii istoriceste consacrati ai exprimarii unor astfel de stari afective, emotionale, acestia fiintind in traditie si avInd o mare raspIndire in lexicul muzical universal. In multe cazuri, ei sunt chiar intraductibili prin expresii ale altor limbi, deoarece contin sensuri polivalente angajind factori diversi ai trairii si expresiei artistice. Cu greu am putea gasi  spre exemplu corespondentele depline in alte limbi ale unor expresil ca acestea : "appassionato", "cantabile", "con effusione", "espressivo", "fervido", "giocoso", "maestevole", "rubato", "scherzando" etc., carora practica de veacuri a interpretarii muzicale le-a fixat sensuri proprli, neechivalente. "