Turnul din Basel

De (autor): Adam Lebor

(0 review-uri)

Turnul din Basel

De (autor): Adam Lebor

(0 review-uri)

Turnul din Basel. Istorie obscura a bancii secrete care conduce lumea

Numele lui Adam LeBor este binecunoscut cititorilor unor publicatii prestigioase (”The Times”, ”The Economist”, ”Monocle”, ”Financial Times” s.a) dar si amatorilor de carti bune. A scris despre razboaiele din fosta Iugoslavie, a cercetat in amanunt prabusirea comunismului si a acordat o atentie necrutatoare modului in care bancherii au inchis ochii - cu tot profitul de rigoare! - asupra genocidului orchestrat de Hitler.

Despre Turnul din Basel spune ca ”este o carte despre retele, conexiuni si despre exercitarea puterii sub acoperire (...), o cronica de investigatie neautorizata a Bancii Reglementelor Internationale”. Pe langa bibliografie si documente din arhive – intr-o cantitate impresionanta! – LeBor a reusit, ca orice bun jurnalist de investigatii, sa se informeze din surse directe, din interiorul BIS (Bank for International Settlements = Banca Reglementelor Internationale). Primul presedinte al BIS, Gates McGarrah, spunea, in 1931: „Banca este complet exclusa de la orice forma de control guvernamental sau politic.” Se pare ca nici astazi nu are un alt statut… Daca pe la inceputurile istoriei sale, BIS isi masca intrarea discret, pe langa o ciocolaterie, astazi ocupa un bloc circular, cu 18 etaje, care domina arogant si somptuos peisajul orasului Basel. Ce se intampla acolo? Iata: ”Cel mai exclusivist club din lume are optsprezece membri. Acestia se aduna o data la doua luni, intr-o duminica seara la ora sapte, in sala de conferinte „E” a unui bloc-turn circular ale carui ferestre au vedere spre gara din Basel. Discutia lor dureaza o ora, poate o ora si jumatate. (…) ”

Aici se innoada si se deznoada finantele lumii, caci BIS nu se rezuma doar la Europa, tentaculele sale se intind pana in Japonia, Hong Kong sau SUA. Si asta inca de la inceputurile existentei sale, cand aurul stocat aici provenea din surse deloc acceptabile. Cum ar fi dintii, ochelarii si ceasurile evreilor asasinati in lagarele de exterminare. Adam LeBor demonstreaza cu argumente inatacabile ca BIS ar putea fi comparata cu o distinsa aristocrata care, sub rochia scumpa, stralucitoare, are desuuri foarte murdare. Dar acesta este un secret pastrat cu strasnicie! La fel cum este pastrat si secretul deviatiilor mintale sau comportamentale de care au suferit unii dintre ”corifeii” BIS.

Fragment din volumul "Turnul din Basel" de Adam Lebor:

"Pentru o organizatie austera si secreta, BIS s-a dovedit a fi surprinzator de agila. A supravietuit primei depresii mondiale, sfarsitului platilor pentru despagubiri si etalonului de aur (doua dintre principalele sale motive de existenta), ascensiunii nazismului, celui de-al Doilea Razboi Mondial, Acordului Bretton Woods, Razboiului Rece, crizelor financiare din 1980 si 1990, nasterii FMI si Bancii Mondiale si sfarsitului comunismului. Precum spunea Malcolm Knight, director intre anii 2003 si 2008, „este incurajator sa vedem ca - desi ramane mica, flexibila si fara interferente politice - banca a reusit cu succes sa se adapteze tuturor circumstantelor care au evoluat de-a lungul istorieri.”

Banca a fost ea insasi pilonul central al sistemului financiar global. Pe langa Reuniunile privind Economia Globala, BIS gazduieste patru dintre cele mai importante comitete internationale care se ocupa de activitatea bancara globala: Basel Committee on Banking Supervision; Committee on the Global Financial System; Committee on Payment and Settlement Systems si Irving Fisher Committee, care se ocupa cu statisticile bancilor centrale. Banca gazduieste, de asemenea, trei organizatii independente: Financial Stability Board (FSB) si doua grupuri care se ocupa de asigurari. FSB, care coordoneaza autoritatile financiare nationale si politicile de reglementare, este deja, dupa cum se vorbeste, un al patrulea pilon al sistemului financiar global, dupa BIS, FMI si bancile comerciale.

BIS este acum cel de-al treizecilea mare detinator al rezervelor de aur din lume, cu 119 tone metrice - mai mult decat Qatar, Brazilia sau Canada. Calitatea de membru al BIS ramane mai degraba un privilegiu decat un drept. Consiliul directorilor este responsabil pentru admiterea bancilor centrale, presupunand ca vor „aduce o contributie substantiala la cooperarea monetara internationala si la activitatile bancii". China, India, Rusia si Arabia Saudita au aderat abia in 1996. Banca a deschis birouri in Mexic si Hong Kong, dar ramane foarte eurocentrica. Au fost admise si Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Slovenia si Slovacia (cu o populatie totala de 16,2 milioane). In schimb, Pakistanul (cu o populatie de 169 milioane) nu a fost admis. Nici Kazahstanul, centrul de putere din Asia Centrala. Din Africa, doar Algeria si Africa de Sud sunt membri - Nigeria, care este pe locul doi in lume la capitolul economie, nu a fost admisa. (Aparatorii BIS spun ca pretinde standarde inalte de guvernare de la noii membri si, in cazul in care bancile nationale din tari precum Nigeria si Pakistan ating acele standarde, ele vor fi luate in calcul pentru aderare.)

Avand in vedere rolul esential al BIS in economia transnationala, profilul sau retras este remarcabil. In 1930, un reporter de la The New York Times, a remarcat faptul ca BIS avea o cultura a secretului atat de puternica incat lui nu ii era permis sa priveasca in sala de consiliu nici macar dupa ce plecau directorii. Nu s-au schimbat multe. Jurnalistilor nu le este permisa nici macar prezenta in sediu in timp ce se desfasoara Reuniunea privind Economia Globala. Oficialii BIS vorbesc arareori public si cu mare reticenta membrilor presei. Strategia pare sa functioneze. Miscarea Occupy Wall Street, cei care sunt antiglobalizare, protestatarii de pe retelele sociale au ignorat BIS.”

Citeste mai mult

35.90Lei

Primesti 35 puncte